Preotul Mihai Maghiar: „Pentru mine, personal, astăzi a fost o zi de adâncă întristare, dar și de o meditație profundă”

Preotul Mihai Maghiar, parohul Bisericii misionare ucrainene „Sf. Petru şi Pavel”, construită în vecinătatea Protopopiatului şi Mănăstirii Zamca din municipiul Suceava, biserică ortodoxă ce aparţine de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, a transmis un mesaj emoționant „fiilor duhovnicești”, după ce duminică, 22 martie, a slujit singur la Sfântul Altar, fără credincioși. Vă redăm mai jos mesajul părintelui Mihai Maghiar:

Iubiți fii duhovnicești,

Pentru mine, personal, astăzi (duminică, 22 martie) a fost o zi de adâncă întristare, dar și de o meditație profundă.

Nu am crezut vreodată că într-o duminică sau o sărbătoare biserica să fie golită de credincioși, cu atât mai mult în perioada Postului Mare.
Nu am crezut niciodată că voi trăi vremuri în care, în Postul Mare, voi sluji doar cu cântărețul.
Am trăit, din păcate, astăzi, momentul despre care deseori v-am vorbit, și anume despre Biserica primară sau biserica din catacombe.
V-am povățuit deseori ca în duminici și sărbători, ca de altfel și în celelalte zile de peste săptămână, să participăm la sfintele slujbe rânduite, pentru că va veni vremea când nu vom putea participa.
Am crezut că măcar astăzi am învățat ceva. Am rămas dezamăgit, înțelegând că bolile și moartea ne sperie. Ele sunt consecința păcatului.
Astăzi m-am rugat pentru fiecare dintre voi, ca bolile sau moartea să nu vă sperie, ci păcatul sau păcatele să fie cele care să ne sperie.
Amânăm tot timpul pocăința, rugăciunea, postul, spovedania, crezând că mai este vreme....Și nu este așa! Nu știm nici ziua nici ceasul când vine Fiul Omului, să ne ceară socoteală!
Dacă ieri am putut să ne spovedim și să ne împărtășim în Biserică, astăzi acest lucru nu mai este posibil!
Nu este momentul oare să ne trezim și să devenim adevărați fii ai lui Dumnezeu?
Oare acum ne mai ajută acele spitale, pe care le-au cerut tinerii noștri ortodocși, în loc de catedrale, în încercarea de a înlocui religia cu ateismul?

Catedralele și bisericile sunt închise, iar spitalele neputincioase!
Să încercăm măcar în aceste momente, când Crucea ne apasă și urcușul duhovnicesc este tot mai anevoios, să medităm mai profund la chemarea lui Dumnezeu și la scopul nostru de a ne mântui sufletele noastre!
Să medităm mai mult la lipsurile vieții noastre cele duhovnicești, căutând să înțelegem profunzimea cuvintelor Mântuitorului care ne spune: ,,Iată, Eu stau la ușă și bat! Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el, și el cu Mine”. 

Al vostru smerit rugător, pr. Mihai Maghiar