Direcția Silvică Suceava plantează șase milioane de puieți în campania de împăduriri de primăvară

În fiecare an, pe 21 martie, la nivel mondial este marcată Ziua Internațională a Pădurilor, declarată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra gestionării, conservării și dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Evenimentul este sărbătorit chiar în Luna Plantării Arborilor (15 martie – 15 aprilie 2020).

Direcția Silvică Suceava, cea mai mare structură de acest gen din țară, a dat deja startul campaniei de împăduriri de primăvară, prin acțiuni de plantare de arbori la mai multe ocoale silvice din județ.

Șeful silvicultorilor suceveni, Sorin Ciobanu, a precizat că Direcția Silvică Suceava va regenera în această primăvară o suprafață totală de 2040 de hectare în fondul forestier de stat și cel privat, administrat cu contracte.

În total, vor fi plantați aproximativ 6 milioane de puieți de arbori, din diverse specii, în funcție de teren și de schema de plantare stabilită de silvicultori, pentru a se obține cele mai bune rezultate.

Campania de împăduriri din această primăvară se va desfășura în cadrul proiectului “O pădure cât o țară”, inițiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și derulat sub înaltul patronaj al Președinției României.

Ample lucrări de regenerare, atât în fondul forestier de stat, cât și în cel privat

Luna Plantării Arborilor se desfășoară la nivel național în perioada 15 martie – 15 aprilie, dar în județul Suceava, ca urmare a particularităților geografice, acțiunile de plantare a puieților de arbori vor continua inclusiv în luna mai, în special în zonele de munte.

În primăvara acestui an,Direcția Silvică Suceava va planta peste 5,9 milioane puieți de arbori, majoritatea obținuți în pepinierele proprii, pentru a regenera o suprafață totală de 2040 ha, din care 1160 ha cu împăduriri integrale. Șeful silvicultorilor sucevenei, Sorin Ciobanu, a precizat:

“În fondul forestier de stat programul pentru lucrările de regenerare a pădurilor în primăvara anului 2020 se va desfășura pe o suprafață de 1850 ha, din care regenerări naturale - 860 ha și împăduriri integrale - 990 ha.  

Concomitent cu lucrările de instalare a noilor regenerări, se vor efectua lucrări de completări curente, pe o suprafață de 173 ha.

Cele mai mari suprafețe din fondul forestier de stat pe care vom executa lucrări necesare regenerării naturale sunt la ocoalele silvice Mălini -128 ha, Stulpicani -101 ha, Marginea - 97 ha, Dolhasca - 78 ha, Iacobeni 78 ha.

Suprafețele cele mai mari cu regenerări artificiale sunt programate a se executa la ocoalele silvice Broșteni - 281 ha, Cârlibaba -129 ha, Iacobeni - 75 ha, Stulpicani - 61 ha, Crucea - 46 ha, Marginea - 39 ha.

În fondul forestier administrat cu contracte, Direcția Silvică Suceava va executa lucrări de regenerare prin împăduriri pe suprafața de 80 ha și pe 20 ha facem lucrări de regenerări naturale.

În plus, în fondul forestier privat administrat se vor executa lucrări de completări pe o suprafață totală de 18 hectare”.

La acestea se mai adaugă și lucrările de regenerare a pădurilor pe o suprafață de 90 de hectare, în fondul forestier care aparține persoanelor fizice cu contract de servicii silvice.

45 de milioane de arbori, plantați în pădurile Sucevei, în ultimii 7 ani

Șeful Direcției Silvice Suceava a precizat că regenerarea pădurilor este o preocupare continuă și extrem de importantă a silvicultorilor suceveni, cea mai bună dovadă fiind pădurile tinere care cresc an de an, completând cu verdele lor crud frumusețea codrilor Bucovinei.

“Numai în ultimii 7 ani suprafața regenerată de Direcția Silvică Suceava în fondul forestier de stat este de 12.000 de hectare, activitate care a necesitat plantarea a 36 de milioane de puieți de arbori.

Acestora li se adaugă și cele 1335 de hectare de suprafețe regenerate din fondul forestier privat, administrat de noi cu contracte, pe care au fost plantați alți 4,5 milioane de puieți de arbori, precum și o suprafață regenerată de 1287 ha în fondul forestier ce aparține persoanelor fizice cu contracte silvice, unde am plantat 3,8 milioane puieți. Să plantezi aproape 45 de milioane de arbori în șapte ani de zile e un efort financiar și fizic uriaș, pe care silvicultorii suceveni îl fac fără a aștepta laudele cuiva, ci pentru că asta le este meseria și o fac cu simțul datoriei”, a subliniat Sorin Ciobanu, directorul DS Suceava.

O treime din cât se plantează în toată România se face la Suceava

Anul acesta, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta aproape 19 milioane de puieți forestieri în cursul campaniei de împăduriri de primăvară, în fondul forestier de stat administrat, regenerând 8.998 de hectare, adică 71,8% din programul anual de regenerare a pădurilor de stat.

Dintre aceștia, 6 milioane de puieți de arbori se plantează la Suceava.

Din cele 8.998 de hectare, 6.054 hectare vor fi regenerate natural, iar 2.944 hectare prin regenerări artificiale.

Cele mai mari suprafețe de fond forestier regenerate natural se află în zonele de deal și munte și se regăsesc pe raza direcțiilor silvice Suceava, cu 860 hectare, Caraș – Severin, cu 567 hectare, Neamț, cu 430 hectare, Vaslui, cu 409 hectare, și Maramureș, cu 389 hectare.

Direcția Silvică Suceava va regenera artificial 990 hectare fond forestier, urmată de direcțiile silvice Maramureș, cu 235 hectare, Cluj, cu 201 hectare, Sibiu, cu 148 hectare, și Neamț, cu 145 hectare.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale și 4.458 prin regenerări artificiale. În cele două campanii vor fi plantați peste 28 de milioane puieți forestieri, cu o investiție de 199,2 milioane lei.

Casetă

Știați că…?

 •Dacă fiecare locuitor al județului Suceava aflat în categoria de vârstă activă (20-65 ani) ar planta în fiecare an 5 arbori, pădurile sucevene și-ar mări suprafața cu cel puțin 400 ha anual.

 •Anual un european consumă, sub formă de hârtie, echivalentul a cinci arbori maturi. 43% din totalul masei lemnoase exploatate și comercializate la nivel planetar este prelucrată în industria celulozei și hârtiei. Fiecare tonă de hârtie reciclată înseamnă salvarea de la tăiere a 17 arbori, precum și economisirea echivalentului a 1500 kg combustibil lichid și a 30.000 l apă.

•„Viitorul deșeurilor constă în dispariția lor. Un deșeu ideal este cel care nu se mai produce” (Gerard Bertolini).

•Pădurea este cel mai eficient scut împotriva eroziunii. Dacă în teren descoperit nivelul acesteia variază între 140-750 mc/an/ha, în pădure eroziunea antrenează doar 0,1 - 2,5 mc/an/ha.

 •2/3 din resursa de apă a României sunt furnizate de zona montană, unde sunt cantonate 65% din păduri, acest adevărat „castel de apă” al țării.

 •Pentru producerea unei tone de lemn, arborii consumă cca 1,8 tone CO2 și eliberează aproximativ 1,3 tone oxigen.

 •1000 de km parcurși de un automobil consumă oxigenul necesar unui om pe timp de un an.

•Un arbore de fag matur produce într-o oră 1,7 kg oxigen, care reprezintă necesarul unui om pentru trei zile.

Luna plantării arborilor

“Gospodărirea durabilă a pădurilor este ceea ce face an după an, prin tradiție, vocație și statut, Direcția Silvică Suceava”

Simpla consemnare a faptului că Direcția Silvică Suceava administrează 76% din întregul fond forestier al județului – ce cuprinde o suprafață de peste 440.000 ha, desfășurată într-un imens amfiteatru natural, de la lunca Siretului până la Munții Rodnei și Călimani – este ea singură în măsură a oferi oricui o primă imagine a efortului, răspunderii și a dimensiunii importanței sociale a muncii slujitorilor suceveni ai pădurii. Dacă vom adăuga – fără a face exces de cifre – că anual este introdus în circuitul economic, în medie, un volum de circa 1300 mii m.c. de lemn din specii valoroase, în diferite sortimente și cu diverse utilizări (cherestea, mobilă, furnire, lemn de construcție sau pentru încălzirea locuințelor, etc.) vom desluși inclusiv contribuția benefică – salutară, am putea spune pe care o aduc pădurile administrate de noi la funcționarea agenților și unităților economice de profil din județ, la asigurarea resurselor de existență pentru mulți dintre locuitorii acestor meleaguri. Aspect cu atât mai pozitiv, cu cât, se știe, foarte multe dintre unitățile industriale, productive ce ofereau de lucru sucevenilor și-au încetat, din varii motive, activitatea, începând cu primii ani post-decembriști.

Astfel încât – așa cum ne-au lăsat „poruncă” înaintașii și cum prevăd normativele în vigoare – noi, silvicultorii, concepem și practicăm operațiunea de exploatare a lemnului nu ca pe un simplu scop în sine, bazat pe criterii de profit momentan.

Considerăm „culegerea recoltei lemnoase” - la fel cum o face, indiferent de natura acestei recolte orice gospodar bucovinean adevărat - ca o parte integrantă a procesului complex și permanent de cultură, de regenerare a pădurii de azi și de mâine, ca o etapă subsumată imperativului gestionării chibzuite și durabile a acestei unice resurse naturale regenerabile.

Afirmația marelui nostru înaintaș, Marin Drăcea, are pentru toți slujitorii pădurii valoare de axiomă și de îndemn: „Ce rămâne până la urmă din toată munca inginerului silvic? Câte păduri a exploatat de pe suprafața pământului? Nu! Ci câte a păstrat și a întemeiat în bune condiții”.

Am amintit acum, în pragul „Lunii Plantării Arborilor” – perioadă de vârf în activitățile specifice consacrate regenerării pădurii, dar și prilej de popularizare a multiplelor foloase pe care ni le aduce codrul, pe lângă cele materiale, că pădurea nu este doar o sursă, aflată, la îndemână, de profit.

Am vrea să deschidem, nădăjduim, ochii celor care, din diverse interese, „nu văd pădurea din cauza copacilor”, cum glăsuiște o veche zicală a noastră. Celor invocați, care încă percep pădurea doar ca sursă de lemn, doar ca o marfă oarecare, bună doar de scos la mezat– dar deopotrivă și celor, mult mai mulți, din fericire, care o prețuiesc și o iubesc – le dedic un mic extras din textul închinat codrului, ca prezentă tutelară și superioară vieții omenești, trecătoare - de neuitatul eminescolog care a fost Petru Creția: „Dintre toate, dintre tot ce s-a dat vieții noastre în lume (...) cel mai greu este să vorbești despre păduri (...) Ar trebui s-o facă numai știutorii de păduri, cei care le-au măsurat cu pasul, cu viața și cu gândul lor, cei care le știu numi formele și naturile, le pricep corect traiul și graiul. Pentru noi, ceilalți, trecători, pădurile rămân vechi și preaputernice locuri de obârșie, pierdute și redobândite într-un act de venerație și chiar de teamă”

Prin memorabilele cuvinte citate, nu vreau decât să reamintesc o axiomă. Omul, această ființă fragilă și trecătoare, dar adesea trufașă și nechibzuită în acțiunea sa, precum și omenirea în ansamblul ei, datorează mult pădurii, această străveche „societate vegetală”, mult mai stabilă și mai funcțională – prin justa cumpănă realizată de natură între relațiile de concurență și cele de întrajutorare – decât oricare dintre societățile omenești din trecut și de astăzi. Pădurea i-a fost ființei umane, încă din timpuri imemoriale, sprijin salutar, sursă de hrană și căldură, adăpost primitor în vremurile de restriște. Dintotdeauna, cum frumos a consemnat folclorul nostru, codrul ne-a fost un frate bun, tăcut. Din păcate, de prea multe ori în devenirea sa, omul nu a dat dovadă de frăție, de reciprocitate în lunga sa relație – majoritar distructivă – cu ecosistemul forestier planetar. Mulțimea exemplelor de viață și de conviețuire socială oferite nouă de arbore și pădure este impresionantă și depășește percepția noastră. Dar, ce anume – ar putea întreba cineva – pot să învețe oamenii, ființele gânditoare, de la un... arbore? Din nenumăratele lecții posibile, ne vom opri aici doar la două. Arborele este, prin excelență, o ființă tenace, verticală, ce tinde neobosit spre înalt, spre Soare. Dar salutara consecvență vegetală e pervertită nu o dată de ființa gânditoare în vanitate și în orgoliu. Din fericire, omul contemporan începe să devină tot mai convins de adevărul conținut de acea axiomă care ne reamintește că arborii au precedat primul om pe pământ și îi vor supraviețui ultimului pământean! Viitorul și bunăstarea socială nu pot fi nici măcar imaginate în lipsa unor masive verzi întinse, sănătoase, productive. Din aceste considerente, în conformitate cu Rezoluția Adunării Generale a O.N.U. din noiembrie 2012, ziua de 21 martie a fiecărui an a fost declarată „Ziua Internațională a Pădurilor”, context în care toate statele membre sunt invitate la acțiuni pentru prezentarea și promovarea, în context național, a unor activități concrete privind starea și gestionarea durabilă a pădurilor. Se dovedește tot mai evident că, în propriul lui interes, Homo sapiens, ființa gânditoare, trebuie să regăsească la nivel planetar acel echilibru – pentru care slujitorii pădurii au militat dintotdeauna – între numărul și dimensiunile fabricilor de cherestea, de pildă, pe de o parte, și cele ale solariilor și pepinierelor silvice, pe de alta.

Omenirea, în integralitatea ei, devine tot mai conștientă de aceste adevăruri și de miza esențială pe care o reprezintă pentru supraviețuirea, sănătatea și bunăstarea ei, salvarea Pădurii planetare.

Este, de fapt, pentru noi, slujitorii suceveni ai pădurii, un motiv în plus pentru a-i îndemna pe concetățenii noștri să planteze cel puțin un arbore, o floare, să-și împrospăteze, de primăvară, casa, ograda ori grădina, să-și bucure mintea și sufletul numai cu gânduri și fapte bune.

Este esența dorinței noastre, de a sădi în sufletul oamenilor acele necesare sentimente de respect față de natură, de viu, de munca altuia, premisă a salutarei purificări spirituale, atât de necesare în aceste vremuri încrâncenate și egoiste.

Este de înțeles că salvarea, extinderea pădurii nu se poate face festivist, ocazional, prin inițiative și participare individuală, ocazională, oricât de binevenită ar fi aceasta. Asemenea campanii și programe de reconstrucție ecologică presupun fonduri substanțiale, pregătire, organizare, mijloace umane și tehnice importante. Gospodărirea durabilă a pădurilor este ceea ce face an după an, prin tradiție, vocație și statut, Direcția Silvică Suceava.

Nu voi detalia aici – în acest mesaj de suflet - dimensiunea acestei implicări. Nu trebuie să uităm, totuși, că datele ce definesc amploarea lucrărilor de primăvară vizând regenerarea pădurii pot să apară, azi, ca nefiind spectaculoase ori impresionante, în accepție strict matematică, numerică.

Dar azi regenerarea pădurii nu se realizează numai prin împăduriri. Sunt alese și practicate tratamente silvice care privilegiază regenerarea naturală, creditată ca fiind mai sigură, mai sănătoasă decât plantarea. Prefer mai degrabă să invoc memorabila afirmație a marelui silvicultor român Marin Dăcea: pentru a crește și înflori, pădurea are nevoie în primul rând de roua și căldura inimii omenești. Altfel spus, preocuparea pentru asigurarea pădurii viitorului include, dar și transcede clasica împădurire, urmată de completarea plantației cu alți puieți, în următorii ani.

Ca în fiecare an, în cadrul “Lunii plantării arborilor” se vor desfășura și în această primăvară o serie de evenimente, vizând cultivarea - în special în rândul tinerilor – a sentimentelor de dragoste și respect față de pădure: acțiuni de plantare, expoziții pe teme specifice pădurii, conferințe pe teme ecologice. Nutrim speranța că tânăra generație va confirma pe deplin adevărul relevat de o această frumoasă constatare și îndemn: arborele plantat de mâna ta, omule, este cel mai sigur inel de logodnă cu viitorul!

Ing. Sorin Ciobanu

Directorul Direcției Silvice Suceava