Două întreruperi de sarcină şi 11 sarcini la copile mai mici de 15 ani, înregistrate anul trecut în judeţul Suceava

Graviditatea în rândul adolescentelor plasează România pe un loc fruntaş în cadrul Uniunii Europene, în perioada 2007-2017 ţara noastră fiind pe primul loc în UE în ceea ce priveşte procentul naşterilor înregistrate la adolescente, conform unui comunicat de presă transmis de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava. În 2018, au crescut numărul şi ponderea gravidelor cu vârsta sub 15 ani, o grupă de vârstă de mare risc pentru mamă şi copil, care necesită monitorizarea lor pe întreaga perioadă a sarcinii. În judeţul Suceava, în cursul anului trecut s-au înregistrat două întreruperi de sarcină şi 11 sarcini la copile mai mici de 15 ani, după cum a declarat directorul executiv al DSP Suceava, Silvia Boliacu.

Consecinţele sarcinii la vârste mici sunt atât asupra mamei, cât şi a copilului, a arătat Silvia Boliacu, şi se reflectă în creşterea numărului de naşteri premature. Prematuritatea rămâne una dintre cauzele majore ale mortalităţii infantile, rata de vaccinare a acestor copii este scăzută, toate acestea reprezentând şi riscuri sociale. „Este un fenomen social pentru că efectele nu se limitează doar la situaţia unei mame sau a unei comunităţi, ci vizează, în lanţ, sănătatea fizică şi emoţională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil şi supus riscurilor sociale”, a afirmat directorul DSP.

În acest context, în luna februarie instituţia derulează campania “Protejează-ţi sănătatea! Sănătatea reproducerii – dreptul şi responsabilitatea ta!”, care aduce în atenţia publică problematica sănătăţii reproducerii pentru adolescenţi şi femeile gravide şi are ca obiectiv creşterea nivelului de informare al acestora despre contracepţie, importanţa planificării familiale, sănătatea în perioada sarcinii, avorturile şi complicaţiile acestora, bolile cu transmitere sexuală. Suportul metodologic al campaniei este asigurat de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, iar organizarea şi finanţarea sunt asigurate de Ministerul Sănătăţii, prin Programul Naţional de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii.

Astfel, pe parcursul lunii în curs compartimentul de profil din cadrul DSP organizează acţiuni de informare şi educare în şcolile din judeţ şi distribuţia de materiale informative la cabinetele medicale de medicină de familie, la cele de medicină şcolară şi asistenţilor medicali comunitari, mediatorilor sanitari, materiale cu care aceştia vor susţine activităţile de informare în comunităţile unde îşi desfăşoară activitatea.

De asemenea, organizează un atelier de lucru cu asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari din judeţ, cu tema –“Protejează-ţi sănătatea! Sănătatea reproducerii - Dreptul şi responsabilitatea ta!”, susţinut de dr. Maria Bucşineanu, medic primar planificare familială la Centrul Judeţean de Planificare Familială şi Contracepţie.

Copilele şi adolescentele de 10-18 ani, persoanele cu dizabilităţi mentale şi persoanele cu o condiţie socio-economică precară, printre cele mai vulnerabile

În comunicatul transmis de directorul DSP Suceava se subliniază că sănătatea reproducerii nu înseamnă „doar absenţa bolii sau a infirmităţii”, ci este definită ca fiind „o bună stare fizică, mentală şi socială”, în toate aspectele referitoare la sistemul reproducător şi la funcţiile şi procesele acestuia, că „se referă la faptul că oamenii sunt capabili să aibă o viaţă sexuală satisfăcătoare şi sigură şi că au capacitatea de a se reproduce şi libertatea de a decide cu privire la viaţa lor sexuală”.

Situaţia completă a gravidelor şi avorturilor la adolescentele din judeţ nu o avem, dar în 2018, numai în primele două trimestre ale anului au fost luate în evidenţă patru gravide cu vârsta sub 15 ani şi 156 de gravide cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. De asemenea, în spitalele şi cabinetele publice şi private au fost înregistrate 773 de întreruperi de sarcină, dintre care 472 au fost avorturi la cerere şi restul, avorturi incomplete. Din numărul total de avorturi, 93 au fost la grupa de vârstă 15-19 ani. Tot din numărul total de avorturi, 243 au fost efectuate femeilor din mediul rural. Trebuie precizat că, dacă în spitalele şi cabinetele publice numărul avorturilor incomplete este mult mai mare faţă de avorturile la cerere (în trimestrul I au fost 34 de avorturi la cerere şi 174 de avorturi incomplete, în trimestrul II, 31 de avorturi la cerere şi 125 de avorturi incomplete), în sfera privată toate întreruperile de sarcină s-au efectuat la cerere. Cele mai vulnerabile grupuri sunt considerate copilele şi adolescentele cu vârste între 10-18 ani, persoanele cu dizabilităţi mentale, fetele din zonele rurale şi persoanele cu o condiţie socio-economică precară.