Reprezentanţi ai AJAC Suceava, în documentare în Elveţia pentru a transforma în îngrăşământ nămolul din staţiile de epurare

O delegaţie a Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară pentru apă şi canalizare (AJAC) Suceava, formată din vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Viorel Seredenciuc, reprezentanţi din conducerea ACET Suceava, administratori ai operatorilor de salubrizare, firme de proiectare şi consultanţă din domeniul de operare a deşeurilor şi de tratare a apei uzate, atât din Suceava, cât şi din alte judeţe, a vizitat staţia de tratare şi valorificare a nămolului din staţiile de epurare orăşeneşti şi a deşeurilor municipale din oraşul Oftringen din Elveţia. Viorel Seredenciuc a declarat, ieri, că vizita de documentare a avut loc la invitaţia unei firme germane producătoare de echipamente de tratare şi valorificare a nămolului din staţiile de epurare orăşeneşti, în contextul Directivei Uniunii Europene care permite folosirea cenuşii rezultate atât din nămoluri, în proporţie de 100%, cât şi din deşeuri, cca. 50%, ca îngrăşământ pentru agricultură, datorită bogăţiei în fosfor.

Seredenciuc a declarat că în staţia pe care a vizitat-o în Elveţia sunt tratate prin gazeificare atât  nămolurile, cât şi fracţiile umedă şi uscată nevalorificabile din depozitele de deşeuri, „o tehnologie total nepoluantă”. „În Elveţia, de mai bine de 20 de ani, nu există depozite de deşeuri municipale şi toate deşeurile sunt tratate în acest gen de staţii. Pe locaţiile vechilor depozite de deşeuri se depozitează doar cenuşa rezultată, care reprezintă cca. 20% din cantitatea de deşeuri neutralizată şi 20% din cenuşa rezultată din tratarea nămolurilor, o cenuşă neutră, negeneratoare de levigat şi gaz metan”, a explicat Viorel Seredenciuc.

În Viena, construcţia efectivă a unui astfel de obiectiv a durat 5 ani

În judeţul Suceava, în staţiile de epurare se produc anual 20.000 tone de nămoluri şi 120.000 tone de deşeuri, care acum se depozitează. O cantitate de 7.000-8.000 de tone rezultă numai la staţia de epurare din municipiul Suceava. O staţie de tratare ar rezolva atât o problemă de mediu, cât şi pentru agricultură. „Este o cerinţă complementară a Uniunii Europene, aceea de a recupera cât mai mult fosfor pentru industria îngrăşămintelor, întrucât în Europa nu există zăcământ de fosfor, iar cel importat din Africa este foarte scump şi aproape de epuizare. În Germania a fost certificată folosirea cenuşii în agricultură, în Elveţia şi alte state europene este în curs de certificare. Ministerul Fondurilor Europene lucrează la un ghid de finanţare pentru achiziţionarea şi construcţia unor astfel de staţii prin programe europene”, a afirmat Viorel Seredenciuc. Costul unei astfel de staţii s-ar ridica, potrivit acestuia, la circa 20 de milioane de euro.

O staţie similară, dar de capacitate mult mai mare va fi pusă în funcţiune în acest an la Viena, conform https://www.wien.gv.at/umwelt-klimaschutz/eos.html. Aceasta va asigura total ecologic energia necesară pentru tratarea apelor uzate, care vor ajunge în Dunăre fără a afecta calitatea apei râului. Demersurile au început în anul 2010, cu comandarea studiului de fezabilitate, care a fost gata în 2011. În 2012 implementarea proiectului a fost decisă în unanimitate în Consiliul Local Viena, în 2013 a avut loc evaluarea impactului asupra mediului, în 2014 a fost licitaţia la nivel european, iar în 2015 a început construcţia. În 2020 obiectivul, ale cărui costuri au fost estimate la aproximativ 250 de milioane de euro, va fi pus în funcţiune.