Profesorul Aurel Ulsamer, condus ieri pe ultimul drum de rude şi apropiaţi

Aurel Ulsamer, unul dintre cei mai pedanţi şi eleganţi profesori ai Sucevei, a fost condus ieri pe ultimul drum de prieteni, apropiaţi şi rude. A plecat din lumea aceasta cu doar câteva luni înainte de a împlini 84 de ani şi a făcut-o aşa cum s-a comportat o viaţă întreagă: foarte discret.

Costică Costan, coleg al lui Aurel Ulsamer la Liceul „Ştefan cel Mare”, şi-l aminteşte ca pe un om care nu a supărat niciodată pe nimeni.

„Era de o modestie extraordinară, iar dacă dorea să atragă atenţia asupra unui lucru o făcea printr-o glumă fină şi nu ca pe un reproş. A fost un model de şef, care se impunea prin modul în care se comporta. Practic, te determina să faci totul din respect. Îmi amintesc că în 1974, când era director adjunct la Liceul <Ştefan cel Mare>, eu veneam de la Arbore şi ajungeam seara pe la 7.00, iar el uda florile din şcoală şi când l-am întrebat de ce nu se ocupă femeia de serviciu mi-a spus că are şi ea dreptul să fie liberă. Acesta era omul Aurel Ulsamer”, a mărturisit profesorul Costică Costan.

Aurel Ulsamer a activat ca profesor de Biologie la Liceul „Ştefan cel Mare” în perioada 1974 – 1984, acolo unde a deţinut şi funcţia de director adjunct. Ulterior a ocupat funcţiile de director al Liceului Alimentar şi al Şcolii Generale Nr. 2 Suceava cu profil de muzică, actualul Colegiu de Artă „Ciprian Porumbescu”. De aici a ieşit la pensie în cursul anului 1998, iar ulterior a fost în societate un exemplu demn de urmat.

Înainte de a se dedica meseriei de profesor a activat în Comitetul de Cultură pentru pionieri în perioada 1960-1974. A urmat cursurile Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi, iar ulterior a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale din cadrul Universităţii "Babes-Bolyai" de la Cluj-Napoca.

Era căsătorit din 1962 şi avea doi copii şi trei nepoţi.