Printează articolul
Trimite e-mail
La aproape trei decenii distanță de la ultima sa vizită la Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava (USV), scriitorul basarabean Nicolae Dabija a revenit, ieri, în mijlocul prietenilor săi suceveni, în mijlocul studenților, al cititorilor săi, prilej cu care le-a vorbit acestora despre cultură, carte, despre limba română, despre perioada studenției marcată de represiunile acelor vremuri și despre eforturile duse pentru realizare idealul unionist.
A fost o întâlnire marcată de mărturisiri sincere și emoționante, de nostalgii, de prietenie și admirație.
Prima partea a vizitei sale s-a desfășurat la Biblioteca Universității și a inclus un vernisaj de carte și o întâlnire cu cititorii, activități coordonate de prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu.
În deschiderea evenimentului, bibliotecara Ramona Țebrea a punctat câteva idei despre scriitorul și istoricul literar Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române.
”Nicolae Dabija este o personalitate culturală marcantă, nu numai a Basarabiei, a lumii întregi. (...) Ne-am gândit să organizăm această expoziție, acest vernisaj, care e o întâlnire cu cartea basarabeană, cu scriitorii basarabeni, acești grăniceri ai culturii române, cei pentru care limba este la fel de importantă ca teritoriul în care trăiesc. (...) Basarabia reprezintă locul unde creația nu are sfârșit, creația este desăvârșită. (...) Vreau ca studenții din Universitatea din Suceava să-i cunoască opera scriitorului Nicolae Dabija, care a ajuns în toate colțurile lumii. Citiți cărțile lui Nicolae Dabija! Sunt cărți model pentru voi, veți ajunge oameni cu verticalitate citind aceste cărți”, a îndemnat Ramona Țebrea.
La rândul său, prof. Sanda Maria Ardeleanu a menționat că fie Basarabia, fie România, vorbim de același spațiu cultural pentru că „prin cultură s-a realizat unirea noastră”.
Aceasta a mai amintit despre dimensiunea operei scriitorului Dabija, despre amploarea acesteia, menționând că volumul ”Temă pentru acasă”, roman propus pentru a obține premiul Nobel, a fost tradus în 11 limbi, având un tiraj impresionant.
„Dacă ar fi posibil să fiu astăzi student, aș alege Universitatea din Suceava”
La întâlnirea cu studenții, mare parte din ei basarabeni, membri ai Grupului de Inițiativă al Românilor din Basarabia – GIRB, Nicolae Dabija a amintit de vorbele lui Nichita Stănescu, din 1976. Când ajuns la Chișinău, acesta a spus că „a făcut cel mai lung drum din viața mea ca să ajung de acasă acasă”.
„Așa e și Suceava acasă la mine, acasă la noi, la Ștefan cel Mare. Am mai spus asta și repet că dacă ar fi posibil să fiu astăzi student, aș alege, din toate universitățile lumii, Universitatea din Suceava”, a spus Dabija.
Acesta a povestit că în 1966, pe când era student la Ziaristică, la Universitatea din Chișinău, a fost exmatriculat din universitate, împreună cu niște colegi, pentru naționalism și pentru antisovietism.
”Era antisovietism să-ți faci conspectele cu grafie latină, grafia latină era considerată fascistă, erai sancționat. Noi citeam carte românească. În perioada interbelică, în Transnistria, toți scriitorii și lingviștii au fost împușcați pentru că au adus în vorbirea moldovenească cuvinte românești, zăpadă în loc de omăt, stradă în loc de uliță, Danemarca în loc de Dania, și așa mai departe. A împărți așa limba este o crimă. Faptul că noi am supraviețuit dincolo de Prut se datorează limbii românești. Una dintre limbile care a rezistat anilor este limba română vorbită în Basarabia, este o minune și ea ne-a ajutat să supraviețuim”, a mărturisit Dabija.
Acesta a mai arătat că tot în studenție a descoperit marea literatură românească.
„Între noi și noi au existat podul de flori, podul de cântec, podul de rugăciune, dar cel mai rezistent pod este podul de carte”, a completat academicianul.
Problematica unirii României cu Republica Moldova a fost o altă temă abordată în cadrul întâlnirii, Dabija fiind, de altfel, și președinte al Mișcării Unioniste Sfatul Țării 2, al cărei scop este Unirea.
„Noi am găsit soluții, vă rog să mă credeți că dacă s-ar dori, noi am face unirea în 24 de ore. Dar nu se vrea nici la Chișinău, nici la București nu se dorește. E o problemă a noastră, între noi și noi. Se fac tot timpul trimiteri la alții, dar modificări de graniță pot fi făcute cu acceptul ambelor țări, acest lucru nu va fi condamnat de nimeni, mai ales că și precedente mai sunt. Soluția noastră, a Sfatului Țării, e legală, avem expertize în acest sens. Soluția noastră este crearea statului comun România – Republica Moldova, cu două parlamente, cu două guverne, cu doi președinți, pentru o perioadă de trecere și apoi unirea acestor structuri, unirea legislației, dar pentru asta ar trebui voință și la București”, a mai declarat Nicole Dabija.
Acesta a adăugat că a trimis aceste propuneri Parlamentului României, Președinției, la Chișinău, însă nu a primit niciodată răspuns.
„Locul nostru este în Europa, locul nostru este acolo unde se află România. (...) Basarabenii sunt foarte derutați la ora actuală. În 1940 au fost deportați în Siberia și împuşcați cei mai buni fii ai Basarabiei, iar în acest timp s-a strecurat frica în subconștient. Această frică a rămas, dar mai departe depinde mult și de voi, de generația unirii”, a mai spus scriitorul studenților.
Nicolae Dabija a vizitat USV și grație colectivului de la Facultatea de Inginerie Electrică, reprezentat de universitarul Radu Pentiuc, și grație inginerului sucevean Ovidiu Mustață.
