Testerele pentru depistarea în trafic a şoferilor drogaţi, contestate cu argumente de avocaţi

Testerele antidrog care au ajuns şi la poliţiştii suceveni din vara anului trecut sunt contestate cu argumente de doi avocaţi din Cluj, care au prezentat cel puţin un caz concret, dar şi un studiu din care ar rezulta că acestea ar avea o precizie scăzută, mai exact o rată ridicată de răspuns fals pozitiv. În aceste condiţii ar fi destul de posibil ca un şofer care iese pozitiv în trafic la o substanţă să fie „curat” după recoltarea probelor toxicologice de la spital, cele care sunt probă în dosar şi necontestabile. Ar fi vorba de o rată de răspuns fals pozitiv ridicată, cum nu se întâmplă de exemplu în cazul etilotestelor pentru stabilirea alcoolemiei.

Problema este că un şofer care iese pozitiv la un astfel de test în trafic se alege cu dosar penal pentru conducere sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, i se retrage permisul, fără dovadă înlocuitoare, iar apoi, chiar dacă testele detaliate sunt negative, dosarul nu este clasat prea repede, procedura durând de regulă câteva luni de zile.

Timpul de testare este foarte lung

Cu legătură sau nu cu aceste probleme, la Suceava poliţia nu a comunicat până acum nimic despre şoferi care să fi ieşit pozitiv la aceste testere, iar din informaţiile noastre aparatele au fost folosite foarte puţin spre deloc la controale în trafic. Această slabă folosire are legătură probabil şi cu sezonul rece şi faptul că simulările au arătat că pentru testarea şoferilor ar fi necesare în jur de 20 de minute.

Este un timp enorm, atât pentru şoferul oprit, cât şi pentru poliţistul rutier care are şi aşa un program foarte încărcat în timpul acţiunilor de control în trafic.
Cel puţin în cazul lotului din care fac parte aparatele ajunse la Suceava procedura este pe scurt următoarea: şoferii primesc aparatul în mână şi trebuie să plimbe muştiucul de unică folosinţă printre buze şi gingii şi pe sub limbă timp de 3 minute. Aici este o primă problemă, pe care poliţistul trebuie să o gestioneze cu mult tact.

Este necesar apoi un interval de cinci-zece minute de aşteptare, pentru ca proba de salivă să se „aşeze” relevant pe tester. Recomandarea specialistului este de aşteptare a unui interval de zece minute, pentru acurateţea rezultatului.

Testerul este introdus apoi într-un aparat care ar trebui să indice în alte 6 minute dacă şoferul a consumat una dintre substanţele interzise pentru care este conceput: cocaină, heroină, opium, marijuana, metamfetamină şi amfetamină.

Trei testere de acest gen au ajuns în vara anului trecut la Suceava

Poliţia Română a distribuit trei testere antidrog la Suceava, în vara anului trecut. Unul a ajuns la Biroul Rutier Suceava, unul la Serviciul Rutier Suceava şi al treilea a fost distribuit la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Suceava – Serviciul Antidrog.

Cazul concret prezentat de avocaţi: nu are drept de a conduce deşi nu a consumat droguri

Revenind la principala temă a materialului, clujust.ro a publicat un material în care avocaţii Ştefan Alexandru şi Cristian Lazăr, de la Cabinetul „Chiriţă şi Asociaţii”, au prezentat un caz particular cu un client pe care îl au.

„O persoană despre care nu există date că ar fi consumat vreodată substanţe psihoactive conducea după Crăciun pe unul din puţinele segmente de autostradă din România. Se întorcea împreună cu soţia sa din vacanţa de Crăciun. A avut ghinionul să fie oprit în trafic de un echipaj de poliţie deşi nu a fost depistat încălcând vreo regulă de circulaţie. În peisaj a apărut aparatul Dräger DrugTest 5000 din dotarea Poliţiei Române care a indicat faptul că ghinionistul ar fi consumat: cocaină, metamfetamină şi încă o substanţă din categoria opiaceelor. În aceste condiţii, ghinionistul a fost condus la o unitate medicală unde i-au fost recoltate probe biologice în vederea efectuării unei analize toxicologice.

Pentru că existau indicii de comitere a unei infracţiuni, s-a declanşat o cercetare penală, iar ghinionistul şi-a pierdut dreptul de a conduce până la soluţionarea cauzei.

Deloc surprinzător pentru ghinionistul în cauză, rezultatele analizei toxicologice au fost negative. Adică omul nu a consumat nici un fel de droguri sau substanţe psihoactive.

Problema e că ghinionistul a devenit victima procedurilor şi a sistemului birocratic, iar deja de aproape 3 săptămâni nu are dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice deşi, aşa cum arătam, nu a încălcat nici o regulă de circulaţie.

Legislaţia impune într-adevăr reţinerea permisului de conducere şi eliberarea unei dovezi înlocuitorii fără drept de circulaţie când titularul acestuia a săvârşit infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Problema în cazul nostru este că ghinionistul nu a săvârşit această infracţiune, iar dacă la începutul cercetărilor exista măcar o suspiciune, în prezent ea a fost înlăturată. Cu toate acestea, legea nu doar că nu impune acordarea dreptului de circulaţie într-o asemenea situaţie până la soluţionarea cauzei, însă nici nu permite organelor judiciare să acorde dreptul de circulaţie prin vreo măsura administrativă.

În atare condiţii, ghinionistul nostru aşteaptă cu interes soluţionarea cauzei penale pentru a redobândi un drept care i-a fost suspendat fără ca el să încalce vreo regulă. Iar soluţionarea cauzei nu prefigurăm că se va realiza într-un termen prea scurt în condiţiile birocraţiei existente. La două săptămâni de la oprirea în trafic dosarul penal încă nu avea număr unic atribuit la parchet. Rezultatele analizei toxicologice au fost comunicate de institutul de medicină legală către organele de poliţie abia la două săptămâni de la momentul opririi în trafic. Referatul cu propunere de clasare al organelor de poliţie se lasă şi se va lăsa aşteptat în condiţiile lipsei acute de personal din cadrul poliţiei. Apoi, cauza îşi va aştepta rândul în fişetul unui procuror supraaglomerat. Iar când ordonanţa de clasare va vedea lumina tiparului şi semnătura procurorului, aceasta va parcurge cu Poşta Română lungul drum de la parchet către organele de poliţie însărcinate să restituie permisul de conducere şi către ghinionistul de serviciu.

Din păcate, ghinionistul nostru nu este singura persoană aflată într-o situaţie similară. În ultimele zile am reuşit să descoperim că în aceeaşi situaţie se află mai mulţi ghinionişti care nu au consumat niciodată substanţe psihoactive, dar cu privire la care aparatura din dotarea poliţiei a dat rezultate fals pozitive şi care aşteaptă acum soluţionarea cauzelor penale”, au explicat cei doi avocaţi.

Ce spune un studiu publicat în Jurnalul de Toxicologie Analitică al Universităţii Oxford

Cei doi avocaţi au identificat un studiu publicat în Jurnalul de Toxicologie Analitică al Universităţii Oxford referitor la aparatele Dräger DrugTest 5000 (Journal of Analytical Toxicology, Vol. 42, nr. 4, Mai 2018, p. 248–254, Oxford Academic). Studiul a fost efectuat asupra unui număr de aproximativ 400 de conducători auto. Rezultatele studiului ridică semne de întrebare asupra deciziei de a achiziţiona astfel de aparate. Rata unui răspuns fals pozitiv (aparatul a indicat că există substanţe psihoactive în organism, cu toate că în sânge nu exista nici o urmă de astfel de substanţe) a plecat de la 14,5% la canabis, până la 87% la cocaină.