Aproape 12.000 de suceveni suferă de boli mintale

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava, în parteneriat cu furnizorii de servicii medicale şi autorităţile administrativ – teritoriale cu asistenţă medicală comunitară, organizează în luna ianuarie campania cu tema sănătatea mintală. O analiză a grupurilor populaţionale afectate de boli mintale, transmisă de directorul DSP Suceava, dr. Liliana Grădinariu, arată că în judeţul Suceava prevalenţa acestor afecţiuni era de 1.929,02 cazuri la 100.000 de locuitori, în anul 2018, pentru care sunt centralizate măsurătorile. Prevalenţa este relativ scăzută, în comparaţie cu alte judeţe. În ceea ce priveşte însă bolile psihice majore, în acelaşi an de referinţă, 2018, în judeţ erau diagnosticate 1.190,13 cazuri la 100.000 de locuitori, ceea ce ne plasa în zona medie, la nivel naţional.

Dintre bolile grave este menţionată maladia Alzheimer, de care în România suferă aproximativ 270-300.000 de persoane, mult peste media europeană, cu o rată a diagnosticării între 10-15%. În anul 2018, prevalenţa bolii la scară naţională a fost de 165,1 cazuri la 100.000 de locuitori. Judeţul Suceava a comunicat o rată redusă a demenţei Alzheimer, de 110,8 cazuri la 100.000 de locuitori, comparativ cu Tulcea, de exemplu, care a comunicat 501,1 de cazuri la 100.000 de locuitori.„În ţara noastră nu este încă recunoscut faptul că demenţa reprezintă o problemă de sănătate publică, nefiind elaborată o strategie naţională privind această afecţiune. Luând în considerare numai cazurile de demenţă Alzheimer şi, fiind dovedit faptul că alături de o persoană cu demenţă sunt implicate încă 3-4 persoane, calitatea vieţii a cel puţin 1 milion de oameni în ţara noastră este profund perturbată”, subliniază dr. Grădinariu.

Bolnavilor diagnosticaţi cu boala Alzheimer li se adaugă cei care sunt îngrijiţi de familie şi sunt nediagnosticaţi. „România, cu o populaţie tot mai îmbătrânită, riscă să devină o uriaşă rezervaţie a oamenilor fără memorie, cărora li se adaugă şi cei ce suferă de alte forme de demenţă”, a afirmat dr. Liliana Grădinariu.

Din analiza transmisă de şefa DSP Suceava, reiese că România se află pe penultimul loc între ţările europene privind fondurile alocate pentru îngrijirea bolilor creierului, fenomen explicabil în cea mai mare parte prin absenţa serviciilor de îngrijire.

• Depresia poate duce la suicid şi reprezintă a doua principală cauză de mortalitate în rândul tinerilor cu vârsta între 15 şi 29 de ani

În ceea ce priveşte depresia, în Europa, una din douăzeci de persoane suferă în prezent de depresie şi o persoană din patru va trece printr-un episod depresiv la un moment dat în viaţă. Referitor la prevalenţa depresiei pe grupe de vârstă, vârful se întâlneşte la femeile adulte cu vârsta între 55-74 ani, peste 7,5%, iar la bărbaţi, peste 5,5,%.

Depresia apare şi la copii şi la adolescenţi cu vârsta sub 15 ani, dar la un nivel mai scăzut comparativ cu grupele de vârstă înaintată. La copiii aflaţi înainte de pubertate, depresia se manifestă frecvent prin semne ale corpului, agitaţie, halucinaţii auditive, nelinişte sau frică. În adolescenţă, depresia este adesea asociată cu consumul de alcool sau droguri, comportament antisocial, probleme la şcoală, stări de nelinişte. La copii şi adolescenţi, iritabilitatea este un simptom obişnuit al depresiei.  La aceştia, boala se însoţeşte adesea de iritabilitate şi tulburări de comportament. 

La vârstnici apare lipsa de energie şi apatia, precum şi dificultăţi de concentrare, memorie, gândire asemănătoare pacienţilor cu demenţă. 

Femeile care au născut pot prezenta, în decurs de 4 săptămâni de la naştere, un episod depresiv care poate avea diferite forme de gravitate, de la insomnie, oboseală şi labilitate emoţională până la sinucidere. 

Depresia, în forma sa cea mai severă, duce la suicid, care reprezintă a doua principală cauză de mortalitate în rândul tinerilor cu vârsta între 15 şi 29 de ani, după accidentele rutiere.

O altă problemă de sănătate mintală este consumul de droguri, unde prevalenţa consumului de canabis este de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a altor substanţe. Deşi consumul de heroină şi alte opioide se menţine relativ scăzut, acestea continuă să fie drogurile cel mai frecvent asociate cu formele mai nocive de consum, inclusiv consumul prin injectare.

Printre problemele serioase ridicate de sănătatea mintală se numără faptul că persoanelor afectate nu le sunt recunoscute capacităţile mintale, există o lipsă a cunoaşterii şi a înţelegerii bolii mintale, de către publicul larg, precum şi o stigmatizare asociată acestora, care poate afecta sănătatea pacienţilor. Dr. Liliana Grădinariu precizează că înţelegerea sănătăţii mintale, atât pentru pacienţi în mod individual, cât şi pentru familie, precum şi pentru autorităţile publice, depinde şi de existenţa unui diagnostic precis şi coerent. „Identificarea şi promovarea celor mai bune practici de diagnostic precoce al bolii mintale sunt necesare în vederea optimizării utilizării intervenţiilor în stadiile timpurii, în care sunt cele mai eficiente. Prin diagnosticări şi intervenţii precoce s-ar putea întârzia progresul bolii către stadii avansate, obţinându-se astfel o amânare a instituţionalizării şi o reducere a costurilor ridicate generate de îngrijirea terminală, pe termen lung. Deja s-au înregistrat progrese la nivelul UE în dezvoltarea unei baze pentru diagnosticul precoce şi precis, care permite şi utilizarea optimă a tratamentelor existente”, a subliniat medicul.

Scopul campaniei „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!” este de a creşte nivelul de informare şi conştientizare a populaţiei generale şi a profesioniştilor din asistenţa medicală primară privind problematica sănătăţii mintale.