Slujba de Bobotează a adunat zeci de mii de credincioşi şi în acesta an la bisericile şi mănăstirile din întreg judeţul Suceava. Oamenii au asistat la liturghie, iar mai apoi au ieşit afară împreună cu preoţii, unde a fost oficiată o slujbă specială de sfinţire a apei.
Numeroşi credincioşi ortodocşi au ales să sărbătorească Boboteaza la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”. Prima mare sărbătoare a anului, semnificând botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul, a făcut ca luni dimineaţă Biserica ”Sf. Gheorghe” a Mănăstirii ”Sf. Ioan cel Nou de la Suceava” să devină neîncăpătoare în timpul slujbei Sfintei Liturghii. Slujba a fost oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu ÎPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, avându-l în dreapta sa pe episcopul vicar Damaschin Dorneanul.
Agheasma mare a fost săvârşită în jurul altarului din curtea mănăstirii
După Sfânta Liturghie din incinta bisericii, în jurul orei 11.00, Episcopul vicar Damaschin Dorneanul, însoţit de preoţi, a săvârşit Agheasma Mare în jurul mesei de piatră din curtea mănăstirii. Crucea şi busuiocul au fost afundate de trei ori în apa pregătită pentru sfinţire, în timp ce se cânta „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne...”. După sfinţirea apei credincioşii au fost binecuvântaţi, fiind stropiţi cu apă sfinţită. Numărul credincioşilor care au luat parte la procesiunea din curtea mănăstirii a fost mai mic decât în alţi ani, vremea şi zăpada căzută peste noapte fiind cu siguranţă una dintre cauze.
Reprezentanţii jandarmeriei nu au montat garduri de protecţie, considerându-se faptul că împărţirea aghesmei poate fi făcută în siguranţă, fără sisteme de fluidizare a circulaţiei mulţimii. Cei prezenţi au plecat acasă cu o sticlă sau o cană de apă sfinţită, apa tămăduitoare pregătită în amintirea botezării Domnului Iisus. Agheasma Mare se bea pe nemâncate, în toată perioada 6-14 ianuarie, după care se ia anafură, perioada fiind una de amintire şi prăznuire a momentului Botezului Domnului. Ea se ia şi de către acele persoane care după spovedanie nu au primit binecuvântarea de a se împărtăşi din cauza unor păcate grele. Agheasma rămasă după cele nouă zile se ţine în casă pentru a-i feri pe membrii familiei de orice necaz sau boală. Ea se mai foloseşte la sfinţirea bisericilor, a anumitor obiecte din sfântul altar, iar credincioşii stropesc casele, anexele şi animalele, despre apa sfinţită spunându-se că are puteri miraculoase şi te fereşte de duhurile rele.