O tânără din Câmpulung Moldovenesc studiază la una dintre cele mai prestigioase instituţii de cercetare din lume

În paginile cotidianului Monitorul de Suceava aţi avut ocazia să descoperiţi poveşti de succes ale tinerilor suceveni care, în ciuda presiunii timpului, a unei competiţii acerbe, sunt capabili de performanţă, sunt creativi şi reuşesc să facă diferenţa. Oamenii fac diferenţa. Auzim de multe ori această sintagmă şi ne bucurăm atunci când cunoaştem tineri bucovineni care îşi pun în slujba performanţei ideile, convingerile, timpul, munca asiduă, pentru a face diferenţa în domeniile în care activează.

Astăzi o veţi cunoaşte pe Gianina Ungurean, o tânără din Câmpulung Moldovenesc care în prezent îşi face doctoratul la Institutul Max Planck de Ornitologie din Germania. Societatea Max Planck, din care face parte acest institut, este una dintre cele mai prestigioase organizaţii de cercetare fundamentală din Germania şi din lume. Da. A ales să fie printre cei mai buni. Să studieze la o instituţie la care alţi tineri, din toate colţurile lumii, poate doar vizează. Ea, însă, a reuşit.

Specializare în biochimie şi biotehnologii, la Lyon

Povestea Gianinei Ungurean începe de pe băncile şcolii generale din oraşul natal, Câmpulung Moldovenesc, acolo unde a întâlnit un profesor care avea să îşi pună amprenta asupra parcursului ei educaţional. „Probabil mulţi dintre noi avem un mentor care la un moment dat ne-a deschis apetitul pentru o anumită materie, iar în cazul meu este vorba de doamna profesoară Belamia Ichim, de la Școala Gimnazială <Bogdan Vodă>,care mi-a transmis pasiunea pentru chimie”, ne-a spus Gianina.

Datorită rezultatelor foarte bune la olimpiadele naţionale de chimie, tânăra a fost acceptată la Institutul Naţional de Știinţe Aplicate (INSA) din Lyon, una dintre cele mai bine cotate şcoli de ingineri din Franţa. De aceea, după absolvirea Colegiului Naţional „Dragoş Vodă”, Gianina s-a mutat la Lyon. Acolo a ales să se specializeze în biochimie şi biotehnologii.

Dincolo de materiile pe care le-a studiat, cei cinci ani petrecuţi în cadrul facultăţii din Lyon au ajutat-o pe tânără să îşi dezvolte gândirea critică, să se adapteze cu uşurinţă în situaţii profesionale noi şi i-au oferit oportunitatea de a descoperi pas cu pas lumea profesională.

Conductor de metrou, pentru bani de buzunar

Anii pe care Gianina i-a petrecut în Franţa, la studii, au fost presăraţi şi cu numeroase oportunităţi, printre care aceea de a petrece jumătate de an în Singapore pentru un schimb academic. În paralel, pe aproape întreaga perioadă a studiilor, câmpulungeanca a lucrat pentru a câştiga câţiva bănuţi care, împreună cu bursa pe care o primea de la facultate, îi permiteau să se întreţină şi să uşureze din greutatea care era pe umerii părinţilor ei.

„În prima vacanţă de vară am lucrat într-un camping, iar apoi, începând cu anul al doilea, am fost conductor de metrou. Un job de student care îi face pe cei mai mulţi să ridice sprâncenele. Am ajuns să lucrez la metrou datorită unei colaborări prin care firma de transporturi oferea locuri de muncă part time studenţilor din şcoala din care făceam parte. Câştigul era bilateral: angajaţii permanenţi puteau avea weekendurile libere şi îşi puteau lua concediu pe durata vacanţelor şcolare pentru a petrece mai mult timp cu familia, iar studenţii puteau câştiga câţiva bănuţi pentru a se întreţine”, ne-a povestit tânăra.

Pasiunea pentru ştiinţă a condus-o către cercetare

Pe lângă banii pe care i-a câştigat din munca part time, această experienţă a fost una educativă şi formatoare pentru bucovineancă. Munca de conductor de metrou a învăţat-o să aibă responsabilităţi importante, să gestioneze situaţii tensionate şi să îşi organizeze în mod eficient timpul.

La sfârşitul perioadei de studii la Lyon, Gianina s-a întrebat care este calea pe care îşi doreşte cu adevărat să meargă după terminarea masterului. „Profilul specializării pe care am urmat-o este unul generalist şi suntem pregătiţi pentru a lucra în principal în mediul industrial, atât în biochimie, cât şi în alte domenii înrudite, precum microbiologie, virologie, fiziologie, imunologie sau chiar cosmetică, alimentaţie sau ecologie”, a fost explicaţia Gianinei, care în timp a dezvoltat o pasiune pentru ştiinţă, ce a îndreptat-o către cercetare.

Studiază modul de funcţionare a creierului în relaţie cu somnul

Pentru că mereu a fost fascinată de complexitatea creierului, Gianina s-a îndreptat către neuroştiinţe. Deşi începuse să studieze în autonomie acest subiect, nu era specializată în domeniu. A avut însă oportunitatea de a întâlni un cercetător care a apreciat curiozitatea şi perseverenţa ei şi care i-a oferit un stagiu într-un laborator de neuroştiinţe. Încă de la începutul acelui stagiu, Gianina, tânăra cu minte sclipitoare din Câmpulung Moldovenesc, a ştiut că şi-a găsit calea.

În prezent îşi face doctoratul la Institutul Max Planck de Ornitologie din Germania, care face parte din Societatea Max Planck, una dintre cele mai prestigioase organizaţii de cercetare fundamentală din lume.

Pentru că ne-a trezit curiozitatea, i-am solicitat tinerei cercetătoare să ne explice ce studiază concret la institutul german. „Aici continui să studiez modul de funcţionare a creierului în relaţie cu somnul. Prin proiectul de cercetare la care lucrez îmi doresc să înţeleg mai bine care sunt funcţiile somnului – această stare de deconectare de mediul înconjurător în care ne petrecem aproximativ o treime din viaţă. Deşi cercetările din ultimii ani îmbunătăţesc cunoştinţele noastre legate de somn şi importanţa acestuia, suntem încă departe de a înţelege pe deplin acest comportament. În acest sens, biologia comparativă, adică studiul speciilor care sunt mai degrabă îndepărtate din punct de vedere evolutiv şi diferite de noi, oamenii, are potenţialul tocmai prin aceste diferenţe de a ne ajuta să înţelegem de ce avem atât de multă nevoie de acele 8 ore de somn în fiecare noapte. Prin prisma acestei abordări eu studiez somnul păsărilor”.

Proiectele de cercetare sunt costisitoare şi necesită timp

Deşi în mentalitatea colectivă majoritatea zilelor unui cercetător sunt marcate de câte o nouă descoperire, realitatea, ne-a confirmat Gianina Ungurean, este destul de diferită. Proiectele de cercetare sunt în general costisitoare şi necesită timp, iar inovaţiile vin mai degrabă sub forma unor piese care încet-încet completează imaginea unui puzzle, este de părere tânăra cercetătoare.

Activitatea doctorală, în opinia tinerei, se împarte, practic, în trei activităţi principale: prima constă în a fi la curent cu studiile deja publicate care au legătură cu subiectul de cercetare, ceea ce necesită multă lectură; a doua constă în a elabora întrebări pertinente şi a găsi metode noi, ingenioase şi inovatoare pentru a răspunde acestor întrebări; iar a treia constă în colectarea şi analiza datelor, editarea de articole ştiinţifice şi publicarea acestora.

„România şi Bucovina înseamnă pentru mine acasă”

Pasiunea bucovinencei pentru ştiinţă şi tehnologie o va îndrepta, probabil, în continuare, către cercetare, după finalizarea doctoratului. Acum, după mai bine de şapte ani de când a plecat din România, poate să spună că România este locul în care şi-ar dori cel mai mult să profeseze. Din păcate, însă, infrastructura, mediul şi posibilităţile pentru cercetare sunt destul de precare, atât pentru un tânăr cercetător, cât şi pentru cineva deja stabilit în domeniu. Gianina se întoarce, însă, mereu, cu drag, cu gândul la România şi încearcă să promoveze frumuseţile ţării noastre ori de câte ori are ocazia. „România şi Bucovina înseamnă pentru mine acasă. Îndrăgesc natura şi peisajele zonei noastre: sunetul brazilor mişcându-se sub puterea vântului, răcoarea unei guri de apă de izvor care îţi coboară pe gâtlej până în stomac, mirosul ierbii proaspăt cosite. Cred că portretul societăţii româneşti este, la fel ca în cazul oricărui alt popor, unul deosebit de complex. Însă, pentru a menţiona doar câteva particularităţi, cred că românii se deosebesc de alte popoare prin spiritul primitor şi deschiderea către persoanele de altă naţionalitate, prin calitatea prieteniilor pe care le leagă şi prin spiritualitatea şi tradiţiile care sunt încă vii”, spune tânăra cu dor de „acasă”.

„În loc să le insuflăm copiilor şi tinerilor frica de a greşi şi frica de eşec, să îi încurajăm să fie curioşi”

Am provocat-o pe Gianina, tânăra cercetătoare născută în Câmpulung Moldovenesc, să ne spună, după mulţi ani de studiu şi cercetare peste hotare, la prestigioase instituţii de educaţie europene, ce şi-ar dori ea pentru România. Mai întâi, ea a sugerat că societatea românească ar trebui să beneficieze de mai multă responsabilitate şi de o implicare civică mai activă din partea cetăţenilor din toate categoriile de vârstă. Și pentru că Gianina are un interes crescut pentru domeniul educaţional, s-a referit în particular la acesta. „Cred că în România există în mentalitatea colectivă o admiraţie crescută pentru performanţă, ceea ce este un lucru bun. Mi-aş dori totuşi să păstrăm această admiraţie şi recunoştinţă pentru performanţă, însă în acelaşi timp să ne îndreptăm atenţia şi să depunem mai multă energie pentru a încuraja şi a educa elevul mediu. Deoarece prin definiţie, elevul mediu reprezintă marea masă a elevilor şi societatea de mâine”, ne-a spus tânăra, completând că şi-ar mai dori ca în loc să le insuflăm copiilor şi tinerilor frica de a greşi şi frica de eşec, să îi încurajăm să fie curioşi, să descopere şi să pună întrebări. Cât mai multe întrebări. „Să îi încurajăm să se avânte cu încredere în necunoscut şi să fim acolo să îi ghidăm atunci când sunt nesiguri sau atunci când greşesc. Deoarece cred cu tărie că în aceşti tineri rezidă un potenţial extraordinar, iar noi, ca societate, avem responsabilitatea de a crea mediul propice pentru ca acest potenţial să înflorească”, a concluzionat Gianina Ungurean.