Copiii noștri sunt viitorul

Richard Louv a folosit în cartea „Last Child in the Woods” sintagma „tulburare de deficit de natură” pentru a descrie prăpastia dintre copii și natură. A legat lipsa naturii din viața tinerilor de înmulțirea cazurilor de tulburări de comportament, de depresie și obezitate, dar și de lipsa vitaminei D și agravarea miopiei pe care le observăm atunci când copiii nu petrec suficient timp în natură. Louv ne spune că nu e atât de important ce știu copiii despre natură, din studiile făcute la orele de clasă, pe cât de esențial este ce li se întâmplă când sunt în mijlocul ei și cum reacționează la ea. Din perspectiva lui, simptomele copiilor cu ADHD se diminuează în natură. Dacă copiii își petrec timpul liber afară, sunt mai puțin expuși la boli și la stres și sunt mai fericiți. Mulți dintre ei spun că joaca în aer liber la aduce în timp mai multă bucurie decât jocul pe tabletă sau telefon.

Mulți cercetători sunt de părere că legătura copiilor cu natura ar trebui să fie o parte fundamentală a educației lor, atât pentru dezvoltarea lor cognitivă, fizică, cât și pentru sănătatea națiunii. În o sumedenie de școli din lume, sălile de clasă includ bucăți de parc și spații verzi. Copiii sunt scoși afară nu doar să studieze despre natură, ci să și învețe când sunt în mijlocul ei, chiar și în orașe mari precum Londra, Tokio, New York și Berlin. În Japonia, unde presiunea educațională este puternică și regulile sunt stricte, există un număr în creștere de mori-no-ie – grădinițe în păduri – unde copiii sunt educați afară indiferent de vreme. Într-o grădiniță din pădure, copiii petrec 5 zile pe săptămână cățărându-se în copaci și făcând drumeții, murdărindu-se pe mâini și umplându-se de noroi. Din perspectiva qigong-ului medical și al psihologiei energetice este extraordinar să mergem cu picioarele goale pe nisip, pe iarbă sau pe pământ la orice vârstă, deoarece pe tălpi se află localizate punctele de acupunctură Rinichi 1. Dacă aceste puncte intră în contact direct cu solul, toate energiile corpului sunt purificate, revitalizate și imunitatea lui crește foarte mult.

Când ne plimbăm prin pădure inspirăm o bacterie comună și inofensivă numită Mycobacterium vaccae ce a fost descoperită de doctorul O’Brien, oncolog la Spitalul Royal Marsden din Londra. Odată ajunsă în corp, această bacterie activează sistemul imunitar și are un puternic efect antidepresiv asupra psihicului nostru. În acest sens și Asociația Medicală Americană afirmă: „copiii vor fi mai deștepți, mai capabili să se înțeleagă între ei, mai sănătoși și mai fericiți când vor avea prilejul să se joace liber și neorganizați în natură”.

Cercetătorii de la universitățile Utah și Kansas au analizat efectul pozitiv pe care îl au zilele petrecute în natură asupra creativității. Ei au ajuns la concluzia că „dacă ne petrecem timpul absorbiți cu adevărat de un decor natural obținem un avantaj cognitiv real, măsurabil” și că petrecerea timpului în natură ne poate crește cu 50% abilitatea de a rezolva problemele și creativitatea, și nouă și copiilor noștri.

Tot mai multe studii științifice arată că petrecerea timpului în natură când suntem copii creează un sentiment de legătură și comuniune cu ea care durează, se menține și când ajungem adulți. Copiii care se distrează în natură vor deveni niște adulți cărora le pasă de ea, o ocrotesc și îi înțeleg importanța.

În concluzie, joaca în natură îi ajută pe cei mici să fie responsabili, curajoși și independenți, le dezvoltă încrederea în sine și creativitatea. Din aceste motive noi promovăm taberele de qigong medical și psihologie energetică ce se adresează familiilor cu copii. În cadrul lor, adulții și copiii învață să trăiască în armonie cu natura, să comunice mai bine la nivel de familie, să aibă experiențe inedite și plăcute împreună, iar seriile zilnice de exerciții îi ajută și pe cei mici și pe cei mari să deprindă un stil de viață sănătos pentru tot restul vieții.