Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Peste 100 de şcoli şi grădiniţe din judeţul Suceava au ajuns în aberanta situaţie de a figura pe lista unităţilor de învăţământ neautorizate din punct de vedere al siguranţei la incendiu şi/sau sanitar după ce au beneficiat de lucrări de investiţii, respectiv reabilitări, modernizări, consolidări sau extinderi. Practic, în urma investiţiilor condiţiile din unităţile şcolare s-au îmbunătăţit, scriptic însă numărul de şcoli neautorizate creşte. Din punct de vedere al siguranţei la incendiu, acest lucru se întâmplă deoarece unităţile de învăţământ preşcolar, şcolar, universitar realizate înainte de anul 1992 şi care nu au suferit lucrări de modificări, modernizări, extinderi, supraetajări în perioada 1992-2015 nu se supun procedurii de autorizare. Odată cu modernizarea – extinderea pentru grupuri sanitare şi/sau instalarea de centrale termice, autorizarea ISU este însă obligatorie şi în această situaţie se află 130 de clădiri, din cele 266 aflate pe lista imobilelor şcolare neautorizate ISU. Asta înseamnă că şcoli şi grădiniţe construite înainte de 1992 trebuie acum să aibă obligatoriu mai multe ieşiri, scări exterioare, uşi anti-panică, pereţi realizaţi din materiale rezistente la foc pentru căile de evacuare, senzori de fum şi dispozitive pentru stingerea incendiilor (sprinklere).
Dacă este vorba despre clădiri de patrimoniu, pentru scara exterioară impusă de normele de securitate la incendii Ministerul Culturii nu dă aviz deoarece sunt interzise intervenţiile la faţadă.
Hidranţii de dinainte de 1990 nu mai sunt suficienţi, pentru autorizare trebuie să confirme ACET că asigură debitul de apă cerut de normele ISU. ACET spune însă că sunt instalaţii foarte vechi, trebuie schimbate şi nu poate asigura debitul impus.
193 de unităţi de învăţământ neautorizate sanitar au între 1 şi 50 de elevi
De asemenea, la dosarul pentru autorizare sunt cerute documentele din care să rezulte anul construirii şi planurile de arhitectură, procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, or în foarte multe cazuri şcolile nu mai au aceste acte şi nu au de unde să le obţină.
Alte aspecte care îngreunează obţinerea autorizaţiei ISU sunt coridoarele mai înguste decât cele prevăzute de actualele normative şi lăţimile libere ale uşilor de acces/evacuare din sălile de clasă, care acum trebuie să fie obligatoriu de 90 cm şi nu între 80 şi 90 cm, cum sunt la majoritatea şcolilor vechi. Uşile de la clase trebuie să se deschidă în sensul evacuării, adică spre exterior, şi nu în interior, ca la toate instituţiile publice construite înainte de 1992. Pentru autorizare şcolile mai trebuie să respecte distanţele minime de siguranţă faţă de clădirile din jur, să asigure iluminatul de securitate etc.
O evaluare grosieră a costurilor lucrărilor necesare pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de securitate la incendiu ajunge chiar la 1 milion lei, şi asta în cazul în care configuraţia clădirii permite efectuarea lor.
În judeţul Suceava sunt 864 de clădiri cu destinaţia învăţământ, din care neautorizate ISU sunt 266 de clădiri. Aproape jumătate dintre acestea din urmă, adică 130, necesită autorizare în urma modernizărilor. 508 clădiri şcolare nu fac obiectul autorizării şi 90 sunt autorizate.
În ceea ce priveşte autorizarea sanitară, în judeţ sunt neautorizate 363 de unităţi de învăţământ, care funcţionează în 421 de clădiri. Pentru 124 de unităţi, majoritatea în zona de munte, în care învaţă 9.324 de elevi (7,6%), motivul este că au toaleta în curte. În 13 din şcolile/grădiniţele neautorizate sunt între 1 şi 10 elevi, în 76 sunt între 11 şi 20 de elevi, în 39 de şcoli sunt 21-30 de elevi, în 33 între 31-40 de elevi şi în 24 sunt maximum 50 de elevi. Deci 193 de unităţi de învăţământ neautorizate sanitar au între 1 şi 50 de elevi.
Deoarece are doar WC-uri mari, nu şi mici, la o clădire cu şcoală şi grădiniţă a fost autorizată numai şcoala
Alte 231 de unităţi de învăţământ, cu 15.659 de elevi (12,9%), nu au apă potabilă. Chiar dacă la unele există apă curentă, din punct de vedere calitativ aceasta nu corespunde, iar tentative de a creşte cantitatea de clor s-au lovit de opoziţia localnicilor, care au motivat că astfel nu mai pot folosi apa de la reţeaua publică pentru adăparea animalelor. Soluţia adoptată de foarte multe şcoli pentru asigurarea apei potabile a fost instalarea dozatoarelor de apă, dar asta nu este suficient pentru autorizare pentru că o anumită cantitate de apă potabilă/elev este obligatorie şi pentru spălarea mâinilor. În alte cazuri, în clădiri în care funcţionează atât o şcoală, cât şi o grădiniţă, ca de exemplu la Buneşti, şcoala este autorizată, dar grădiniţa nu, deoarece la grupurile sanitare sunt doar vase de toaletă de dimensiuni standard, nu şi vase de toaletă mici pentru preşcolari.
Prefect Mirela Adomnicăi: „În teren lucrurile nu sunt de speriat”
În şcoli/grădiniţe neautorizate sanitar învaţă 32.294 de elevi, adică 26,6% din numărul total de elevi din judeţul Suceava. În procedură de autorizare sunt 76 de unităţi de învăţământ şi în reabilitare 138. După reabilitare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare, foarte multe şcoli ar putea ajunge pe lista celor neautorizate ISU, mai ales în cazul unităţilor cu număr mic de copii, în localităţi cu populaţie şcolară în scădere, care nu-şi permit să investească milioane de lei în clădiri în care în câţiva ani nu va mai învăţa nici un elev, cum au mai fost cazuri în judeţ.
Referitor la situaţia şcolilor neautorizate, prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, a declarat că „în teren lucrurile nu sunt de speriat” pentru că în nici una dintre unităţile de învăţământ elevii nu sunt în pericol. Prefectul a afirmat că probleme reale au fost la trei şcoli – de la Ţimpoceni, Valea Moldovei şi Gulia. Potrivit prefectului Mirela Adomnicăi, la Ţimpoceni este semnat contractul pentru construirea unei şcoli noi, la cea actuală fiind efectuate reparaţii şi igienizare. La Valea Moldovei şcoala veche a fost demolată şi în acest an şcolar au fost date în folosinţă o şcoală şi o grădiniţă noi, iar la Gulia şcoala are ca termen de finalizare în octombrie, până atunci copiii fiind relocaţi la o altă şcoală. „În urma verificărilor în teren a rezultat că unităţile de învăţământ au condiţii bune, iar cele trei probleme punctuale de la Ţimpoceni, Valea Moldovei şi Gulia au fost remediate. În nici una din şcoli nu există nici un pericol pentru copii şi cadre didactice”, a afirmat Mirela Adomnicăi.
De asemenea, ea a spus că pentru şcolile care au condiţii de autorizare dar n-au toate documentele cerute la dosar se caută soluţii de intrare în legalitate, de oficializare, practic, a unei situaţii de fapt.
