Producţii bune, în ciuda unui an agricol dificil din punct de vedere meteorologic

Anul agricol încheiat în această toamnă se poate spune că a fost, din punct de vedere meteorologic, un an dificil pentru agricultură. A debutat cu o toamnă secetoasă, cu o lipsă mare de apă în sol, fapt care a determinat înfiinţarea culturilor de toamnă în condiţii total neprielnice. A continuat cu o primăvară rece, mai ales în cursul nopţilor, şi cu lunile mai şi iunie cu o abundenţă excesivă în precipitaţii, fapt ce a favorizat dezvoltarea bolilor şi a dăunătorilor. Lunile care au urmat, iulie şi august, au fost caracterizate din nou de o perioadă de secetă, culminând cu luna septembrie, cea mai uscată din acest an calendaristic. Cu toate aceste inconveniente, estimările producţiilor agricole realizate în acest an agricol sunt bune, afectate fiind culturile de cartof, rapiţă, legumicole şi de plante furajere.

Culturi de rapiţă întoarse sub brazdă, din cauza secetei mari din toamna trecută

Din cauza secetei mari înregistrate în lunile de toamnă ale anului trecut, s-a ajuns la situaţia în care cultura de rapiţă s-a însămânţat şi nu a mai răsărit, fermierii fiind nevoiţi să întoarcă cultura şi să însămânţeze altceva. De aceea culturile de rapiţă rămase au avut în judeţ un număr de plante mai redus la unitatea de suprafaţă. De asemenea, cerealele păioase însămânţate în toamnă au răsărit pe parcursul iernii sau chiar şi în primăvară. Cu toate acestea, lucrurile au fost până la urmă pe ansamblu bune pentru culturile de toamnă.

Haralampie Duţu, directorul Direcţiei Agricole Suceava, ne-a relatat: ”La grâu a fost înregistrat un număr de plante suficient la metru pătrat, astfel încât s-a ajuns la producţii aproape de cele realizate cu un an înainte. Acestea s-au realizat şi în funcţie de soi şi de tehnologiile folosite, pentru că soiurile reacţionează în mod diferit la condiţiile meteo. Toate la un loc au determinat realizarea a peste 3.000 de kilograme de grâu la hectar, mai exact estimările arătând o producţie medie la grâu de 3.950 kg la hectar. Rezultatele înregistrate sunt la nivel bun şi la secară, orz, orzoaică, chiar şi la ovăz au fost rezultate mai bune în acest an. Culturile de floarea-soarelui au reprezentat suprafeţe mai extinse decât în alţi ani şi au înregistrat producţii bune, majoritatea producătorilor mari înregistrând peste 3 tone de seminţe la hectar şi chiar 4.000 de kg la hectar.”

O primăvară rece şi cu precipitaţii abundente

Dacă e să ne referim la condiţiile climatice din acest an agricol, s-a constatat că primăvara a avut temperaturi scăzute, în mod deosebit în timpul nopţilor. Din această cauză s-a prelungit campania de însămânţare în mod deosebit la porumb, ajungându-se la însămânţarea acestei plante până în jur de 21 mai şi chiar după. Lunile mai şi iunie au fost bogate în precipitaţii, în acea perioadă condiţiile de efectuare a lucrărilor de întreţinere fiind cât se poate de dificile. Haralampie Duţu a remarcat în continuare: ”Culturile perdante au fost cele ale cartofului, împreună cu speciile legumicole, unde ca urmare a faptului că nu s-a intrat la timp pentru efectuarea tratamentelor la boli şi dăunători, au fost suficiente cazuri în care lucrurile s-au manifestat cum nu-şi doresc fermierii. Aceste condiţii neprielnice au făcut ca boala să fie scăpată în culturi, lucrurile complicându-se după asta. Din cauza acestui fenomen produs în luna iunie, producţia de cartof a fost mai redusă în acest an, boala odată instalată ducând la întreruperea vegetaţiei, nealimentarea tuberculilor şi stagnarea lor la dimensiunile din acea perioadă. Un alt motiv de suferinţă a acestei culturi a fost cauzat şi de materialul săditor avut din toamna anului trecut, mana instalată atunci la cartof fiind transferată tuberculilor de sămânţă, care erau infestaţi în momentul însămânţării. De aceea sămânţa de cartof de calitate a fost foarte căutată în primăvara acestui an, lucru care se poate repeta în primăvara următoare, după ce au fost puţini cei care au reuşit să ţină sub control recolta, fără a se instala boala manei.”

Luni de vară cu secetă, continuate cu uscăciunea toamnei care a grăbit maturizarea plantelor

Lunile care au urmat, iulie şi august, au fost caracterizate din nou de o perioadă de secetă, dar nu chiar atât de pregnantă precum cea din luna septembrie. Din cauza temperaturilor foarte ridicate înregistrate şi a lipsei de apă, s-a produs o maturizare forţată la porumb, care s-a uscat peste tot fără a exista vreun hibrid cu frunză rămasă verde. Mai mult de atât, ştiuleţii s-au lăsat pe lângă tulpină, ceea ce înseamnă că acumularea în bob a fost întreruptă. Pentru producătorii agricoli acest fenomen poate fi considerat şi favorabil, pierderea apei din bob ne mai necesitând uscarea acestuia, care poate fi valorificat cu o umiditate mai mică şi un preţ mai bun pe tona de produs.

Directorul Direcţiei Agricole Suceava, Haralampie Duţu, încearcă să concluzioneze: ”Trăgând o linie, producţia la porumb este totuşi destul de bună şi, din ceea ce se vede, s-ar putea să se înregistreze o producţie apropiată de cea a anului trecut, când cele circa 7.000 de kg boabe la hectar au reprezentat un record al zonei. Sunt aşteptate rezultate bune şi la sfecla de zahăr, de 40-50 de tone la hectar, deşi suprafaţa cultivată în judeţ nu este prea mare. În ceea ce priveşte pomicultura, lucrurile stau bine, chiar dacă în acest an producţiile de cireşe şi vişine au fost foarte slabe. Producţia predominantă de mere din judeţul Suceava a fost de circa 40 de tone la hectar, depăşind producţia înregistrată în toamna anului trecut. Pierderi au fost înregistrate la producţia de plante furajere, care a întâmpinat greutăţi în acest an cu o primă coasă realizată în condiţii deosebit de grele. Ploile abundente nu le-au permis unora nici măcar să poată intra să cosească, plantele s-au lignificat, au acumulat multă celuloză şi au devenit improprii pentru un furaj de calitate.”

La bazele de recepţie oferta este între 510-530 de lei pentru tona de porumb boabe cu 14% umiditate, iar floarea-soarelui s-a valorificat cu un preţ de 1.100 lei pe tonă boabe, aducând profit celor care au cultivat-o. Grâul se poate valorifica la circa 600 de lei pe tonă, pentru că din cauza precipitaţiilor bobul a pierdut din calităţile de panificaţie, fiind plătit doar ca grâu furajer.