Membri ai Comunității Evreilor din Suceava, împreună cu zeci de elevi din clasele a XI-a și a XII-a de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, au comemorat, ieri, la Muzeul de Istorie din municipiul reședință de județ, victimele Holocaustului. Președintele Comunității Evreilor, prof. Sorin Golda, a arătat că este al zecelea an consecutiv când muzeul și evreii suceveni organizează această manifestare. El le-a prezentat elevilor o scurtă istorie a comunității din Suceava, amintind că datele istorice arată că voievodul Ștefan cel Mare avea un doctor evreu, venit din Viena. În secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, evreii reprezentau o treime din populația Sucevei și „și-au adus contribuția la dezvoltarea economică și culturală a acestei zone”. Au participat activ, ca soldați sau ca medici, la Primul Război Mondial, deși nu aveau cetățenie română și au susținut înfăptuirea Unirii din 1918.
În timpul regimului Antonescu, Bucovina nu i-a mai vrut pe evrei. În două zile, au fost evacuați și deportați în Transnistria, de unde s-au întors mai puțin de o treime, conform documentelor istorice. Ceilalți au murit omorâți, de boli sau de foame. „Oricâtă imaginație ați avea, e greu să înțelegeți ce a însemnat deportarea, e greu să înțelegeți ce a fost Holocaustul”, le-a spus profesorul Golda adolescenților.
Proiect de tur al lăcașelor de cult ale minorităților etnice din Bucovina, pentru elevi
Președintele evreilor suceveni le-a vorbit tinerilor și despre „Drepții popoarelor”, ne-evrei care și-au riscat viața și familia pentru a salva evrei în timpul Holocaustului. Cu recunoștință l-a evocat pe bucovineanul Traian Popovici, primar al orașului Cernăuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a oprit deportarea a 20.000 de evrei. „Din păcate, în Suceava nu au fost personalități care să se opună ordinului de evacuare al mareșalului Antonescu, așa cum a făcut primarul din Cernăuți, Traian Popovici”, a spus profesorul Sorin Golda.
Județul Suceava are patru „Drepți ai Popoarelor”: Traian Popovici, fost primar al orașului Cernăuți, născut la Udești și înmormântat în cimitirul din satul Colacu, Fundu Moldovei; Ioan D. Popescu, născut la Horodnicu de Sus, care odihnește în cimitirul din Rădăuți, la fel ca și Simion Hîj, trecut la cele veșnice în anul 1988. Titlul a fost acordat și familiei Valerian și Minodora Beleca, din Gura Humorului, ai cărei urmași nu au fost identificați și ca atare medalia a fost transmisă de Ambasada Israelului orașului Gura Humorului, prin primarul Marius Ursaciuc.
Sorin Golda i-a invitat pe tineri să viziteze Sinagoga Gah din Suceava, care anul viitor va împlini 150 de ani și a cărei pictură murală este unicat în România.
Mesajul lui pentru cei care neagă existența Holocaustului, printre care, din păcate, se află și unii istorici, este să meargă să-i privească în față pe cei cinci supraviețuitori care mai sunt în Suceava, să viziteze Transnistria, să vadă gropile comune.
De asemenea, acesta a subliniat că ororile acelor ani trebuie rememorate pentru că există riscul să se repete. În spiritul iertării, dar nu și uitării, profesorul Golda a anunțat intenția de a participa, alături de conducerea Muzeului de Istorie, de directorul Emil Ursu, la organizarea, pentru elevi, a unui tur pe la lăcașele de cult ale celor 11 minorități care trăiesc în Bucovina. Astfel, copiii și tinerii vor avea ocazia să viziteze, pe lângă bisericile și mănăstirile ortodoxe, biserici catolice, neoprotestante, sinagogi, biserici și mănăstiri armene. Manifestarea de ieri s-a încheiat cu vizionarea unui film cu mărturii ale supraviețuitorilor Holocaustului.