Condamnări definitive pentru opt persoane acuzate de trafic de migranţi

Magistraţii de la Curtea de Apel Suceava au dat ieri sentinţa definitivă într-un dosar de trafic de migranţi, după ce, într-un interval scurt de timp, fuseseră depistaţi mai mulţi migranţi trecuţi fraudulos peste fâşia verde, din Ucraina spre Botoşani, care erau cazaţi apoi pe raza judeţului Suceava.

Din cercetări a rezultat că este vorba de un grup infracţional organizat, format din suceveni şi botoşăneni, care se ocupau de transportul migranţilor pe ruta Ibăneşti (Botoşani) – Dorohoi – municipiul Botoşani – Suceava, după ce în prealabil străinii proveniţi din Asia Centrală şi de Sud erau trecuţi peste fâşia verde de ucraineni.

Anchetatorii au descoperit migranţi din Pakistan şi Bangladesh care sperau să ajungă într-o ţară din spaţiul Schengen. Migranţii puneau la bătaie sume cuprinse între 8.000 şi 15.000 de dolari, bani care se împărţeau pentru trecerea peste fiecare frontieră.

În cursul anului trecut, în acest dosar s-au realizat mai multe percheziţii, iar o parte dintre inculpaţi, şapte la număr, au şi fost arestaţi. Cei şapte, plus un al optulea, au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism Suceava, iar ieri şi-au aflat pedepsele finale, cu menţiunea că judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au fost mai aspri decât colegii lor de la Tribunalul Suceava şi fie au mărit o parte din pedepse, fie au ridicat suspendarea sub supraveghere pentru o condamnare şi l-au trimis pe cel în cauză în spatele gratiilor.

Iată condamnările finale din acest dosar:

Procurorii DIICOT au adunat date despre grupare începând din luna aprilie a anului trecut. A rezultat că persoane din Ucraina, împreună cu suceveni şi botoşăneni, au constituit un grup infracţional organizat care transporta migranţi originari din ţări ale Asiei Centrale şi de Sud, care nu posedau documente pentru a intra legal în Uniunea Europeană şi care erau racolaţi din Ucraina şi transportaţi pe teritoriul României, pentru a ajunge ulterior în ţări din spaţiul Schengen.

Membrii ucraineni ai grupării, care nu sunt identificaţi, acţionau coordonat alături de inculpatul Florin Burduja, împreună cu care stabileau detaliile realizării trecerii migranţilor peste linia de frontieră, pe raza judeţului Botoşani, fiind vorba de locuri greu accesibile patrulelor de frontieră.

Membrii din Botoşani ai grupării, din localităţile de frontieră Ibăneşti şi Racovăţ, arată procurorii DIICOT, cunoşteau foarte bine configuraţia zonei şi ştiau unde trebuie aşteptaţi migranţii şi se ocupau de preluarea acestora şi călăuzirea lor până în localitatea botoşăneană Ibăneşti, unde erau cazaţi la inculpatul Victor Burduja.

Urma apoi transferul spre municipiul Suceava, care se desfăşura în mod coordonat, unii dintre membrii grupării circulând cu maşini antemergător, în scopul evitării controalelor şi pentru a verifica siguranţa traseului.

Inculpaţii Ciprian Aurelian Senculeţ şi Florin Gheorghe Golescu erau cei care preluau migranţii din zona municipiului Suceava, rezultă din anchetă.

Grupuri de migranţi interceptate de anchetatori

Pe parcursul cercetărilor, structurile de combatere a crimei organizate au interceptat patru transporturi de migranţi.

La mijlocul lunii mai a anului trecut, într-una din camerele unui hotel de lângă Gara Suceava, poliţiştii de la Secţia Burdujeni, alături de colegi de la Biroul pentru Imigrări, au depistat trei cetăţeni de origine pakistaneză. Aceştia fuseseră aduşi de la Botoşani cu două maşini şi erau cazaţi la hotel în căutarea unei variante sigure de scoatere din România către Ungaria.

Într-un alt caz, în noaptea de 9 spre 10 iunie 2018, a fost vorba de alţi trei pakistanezi care au fost trecuţi pe teritoriul României, prin Botoşani, dar nu au putut fi preluaţi de membrii locali ai grupării. Cei trei migranţi au fost depistaţi hoinărind în zona frontierei, a doua zi dimineaţă.

În noaptea de 26 spre 27 iunie 2018, la o distanţă de 700 de metri de linia de frontieră, grănicerii ucraineni au descoperit şi reţinut patru cetăţeni din Bangladesh. La o distanţă de aproximativ o sută de metri în interior faţă de linia de frontieră, pe raza comunei Pomârla, judeţul Botoşani, poliţiştii de frontieră l-au descoperit pe inculpatul Florin Gabriel Zvîncă, care urma să-i preia pe cei patru. Pe 28 iunie, alţi migranţi au fost ridicaţi dintr-un apartament din Rădăuţi.

Afacere cu miză mare

Din cercetările efectuate în acest dosar rezultă că pentru transportul şi călăuzirea unui migrant până în diverse ţări din spaţiul Schengen se percepeau, de regulă, sume cuprinse între 6.000 şi 15.000 de dolari. Plăţile se făceau fragmentat, în avans, pentru frontierele care urmau a fi tranzitate.

Migranţii erau instruiţi ca în cazul în care sunt depistaţi pe teritoriul României să solicite statut de refugiat, pentru a fi cazaţi în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări. Este şi cazul Centrului de Cazare a azilanţilor de la Rădăuţi, care are un regim deschis, în sensul că, după ce sunt înregistraţi şi cazaţi, migranţii pot părăsi centrul pe timpul zilei, fără formalităţi suplimentare.

Anchetatori au date că migranţii au fost recontactaţi şi în timp ce erau în centrele de azil. Scopul era reluarea drumului acestora spre tărâmul făgăduinţei lor, adică o ţară din spaţiul Schengen.

„Migranţii sunt preluaţi fie din apropierea centrelor în care sunt cazaţi, fie sunt coordonaţi telefonic către alte zone mai îndepărtate şi mai sigure de întâlnire, membrii grupării sporindu-şi astfel mijloacele de precauţie”, a mai rezultat din cercetările procurorilor DIICOT.

16 migranţi din Irak, întorşi din drumul spre vestul ţării, în Gara Suceava

În luna septembrie a anului 2017, un numeros grup de refugiaţi din Irak, 16 bărbaţi, femei şi copii, au încercat să plece din Gara Burdujeni către Timişoara, însă au fost opriţi din drumul lor clandestin de poliţiştii de la Serviciul Judeţean Transporturi, care erau de serviciu în staţia CFR.

Cei 16 proveneau din Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din municipiul Rădăuţi şi, conform regulamentului, seara trebuiau să fie în centru, la apel.

Dacă ar fi fost lăsaţi să plece, a doua zi dimineaţă cei 16 ar fi fost în Timişoara. La nivel declarativ, aceştia au spus că vor să ajungă la azilul de la Timişoara, la rude şi prieteni, însă foarte probabil sperau să migreze spre Ungaria.