O nouă specie de țânțari, implicați în transmiterea virusurilor „febrei oaselor rupte” şi al unui alt tip de febră, fără tratament, identificată în România

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava avertizează că o nouă specie de țânțari, responsabilă de transmiterea virusurilor care provoacă două boli extrem de grave, a fost identificată pe teritoriul României și solicită populației să ia toate măsurile necesare pentru distrugerea insectelor și prevenirea înțepăturilor acestora.

„Schimbările climatice au luat amploare în ultimii ani, favorizând apariţia în ţara noastră a unor boli infecţioase specifice altor zone de pe glob. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică informează că, pe lângă ţânţarii aparţinând speciei Culex pipiens, implicată în transmiterea virusului West Nile, au fost identificaţi pe teritoriul României ţânţari aparţinând speciei Aedes albopictus, implicată în transmiterea virusurilor febrei Denga şi febrei Chikungunya”, se arată în comunicatul transmis de DSP Suceava.

Febra Denga este numită și „febra oaselor rupte”  deoarece durerile osoase pot fi atât de intense încât creează senzația că oasele se rup. Printre simptomele bolii se numără febra, durerile de cap, erupțiile cutanate asemănătoare rujeolei și durerile musculare și articulare. Există și situații în care febra Denga poate evolua în una dintre cele două forme severe, cu risc vital: hemoragică și sindromul de șoc Denga.

Febra Chikungunya se manifestă cu dureri articulare îngrozitoare, febră ridicată și umflarea extremităților. La vârstnici cu imunitatea slabă poate fi mortală. Până în prezent nu are tratament.

Riscul de îmbolnăvire este în perioada iunie - noiembrie

Perioada considerată cu risc crescut de îmbolnăvire este iunie-noiembrie și, deşi pe teritoriul judeţului nostru în anul 2019 nu au fost semnalate asemenea patologii, DSP reaminteşte că larvele de ţânţari se găsesc în apa acumulată în subsolurile blocurilor; în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată; în bălţile care se formează în apropierea locuinţelor, din apa care curge din conductele sparte şi din alte instalaţii neîntreţinute; în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte; în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuinţelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc,); în apa din gropile şi şanţurile de pe şantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalaţii.

„Ţânţarii adulţi zboară în preajma locuinţelor, mai ales dimineaţa devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Ţânţarii, pentru a se hrăni cu sânge, intră în locuinţe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire, unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuinţe, subsoluri, poduri, coteţe, grajduri, magazii, frunzişul copacilor”, se arată în comunicatul semnat de directorul DSP Suceava, dr. Liliana Grădinariu.

Pentru a împiedica ţânţarii să se înmulţească în preajma oamenilor, trebuie luate toate măsurile pentru eliminarea mediului lor de viață favorabil – apă acumulată, gunoaie menajere etc.

Înţepăturile de ţânţari se evită purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, utilizând substanţe chimice împotriva ţânţarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanţă cu instrucţiunile de pe etichetă; împiedicând pătrunderea ţânţarilor în casă (plase protecţie la ferestre/uşi); utilizând substanțe insecticide în locuinţă / în jurul locuinţei; utilizând în locuinţă aerul condiţionat; utilizând plase împotriva ţânţarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau dacă dormiţi în aer liber; acoperind pătuţul copilului sau căruciorul cu plase împotriva ţânţarilor.

Direcția de Sănătate Publică Județeană Suceava monitorizează în continuare apariţia acestor tipuri de infecţii, conform Metodologiei Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.