Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Candidatul susţinut de PMP la Preşedinţia României, Theodor Paleologu, a declarat, sâmbătă, la Suceava, că a acceptat să participe la această competiţie electorală din datorie faţă de „un spectru larg de alegători: ai PMP, ai USR – PLUS, PNL”, dar şi „alegători sau simpatizanţi PSD care pur şi simplu nu se recunosc în doamna Dăncilă, care îşi dau seama că doamna Dăncilă nu va putea niciodată să reprezinte cu demnitate România”.
Întrebat care ar fi „portretul – robot” al alegătorului care ar vota pentru el, Theodor Paleologu a răspuns că acesta este „un votant inteligent, care are discernământ”. „Eu nu cred că România e o ţară de proşti, aşa cum prea adesea ni se spune. (...) Cred că multă lume s-a deşteptat în România în ultimii 30 de ani şi contez pe discernământul unei majorităţi de români”, a afirmat candidatul susţinut de PMP.
În privinţa motivelor care au stat la baza deciziei de a candida, Paleologu a explicat că a acceptat oferta făcută de Traian Băsescu şi PMP doar după ce s-a consultat cu doi foarte buni prieteni ai săi, aristocratul Radu Miclescu şi istoricul Petre Guran, care „au fost foarte entuziaşti” şi l-au sfătuit să accepte, şi, mai ales, după ce din partea USR-PLUS şi-a anunţat candidatura Dan Barna: „mi-am dat seama că această candidatură îmi deschide un bulevard şi mi-am dat seama că votanţii USR-PLUS au nevoie să fie reprezentaţi cu adevărat. Dan Barna nu reprezintă decât o parte dintre alegătorii USR -PLUS”. De asemenea, un rol important au avut şi sondajele de opinie, în care „în mod surprinzător”, stătea foarte bine.
„Un preşedinte trebuie să fie un om independent, care gândeşte cu mintea lui, care nu este manevrat de alţii”
Theodor Paleologu spune că se adresează votantului „inteligent, care are discernământ”. „Eu nu cred că România e o ţară de proşti, aşa cum prea adesea ni se spune. (...) Eu cred că multă lume s-a deşteptat în România în ultimii 30 de ani şi contez pe discernământul unei majorităţi de români”, a afirmat candidatul susţinut de PMP. Faptul că este susţinut în cursa electorală de un partid mic este, în opinia lui Theodor Paleologu, un avantaj deoarece ar fi o garanţie că nu are capacitatea de a acapara statul, iar în ceea ce priveşte raportul preşedintelui României cu serviciile secrete, el apreciază că acestea lucrează în continuare după o lege foarte veche, de la începutul anilor 90 şi că „este necesară o nouă lege privind serviciile de informaţii”.
Paleologu îşi doreşte dezbateri cu contracandidaţii săi în campania electorală: „o confruntare cu Viorica Dăncilă ar fi savuroasă, vă garantez că România ar avea un spectacol extraordinar, dar îmi doresc dezbateri cu oricare dintre candidaţi pentru că eu cred că tărie că dezbaterea este esenţa democraţiei. Din păcate, Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă şi Dan Barna nu vor dezbateri pentru că au impresia că stau bine în sondaje şi nu mai e nevoie să discute cu nimeni pentru că locul lor este asigurat. Posibil să fie vorba de teamă, dar şi de o anumită aroganţă, ideea că stau pe nişte procente ca dracu' pe comoară. Or mi se pare că alegătorii nu apreciază genul ăsta de atitudine, vor sancţiona cred această atitudine de suficienţă olimpiană. Preşedintele Iohannis n-a acordat în 5 ani decât două interviuri şi alea aranjate dinainte. Nu vorbeşte niciodată decât după hârtii scrise de alţii. Nici doamna Dăncilă nu străluceşte prin opinii personale. Or eu cred că un preşedinte trebuie să fie un om independent, care gândeşte cu mintea lui, care nu este manevrat de alţii”.
Paleologu este de părere că atât Viorica Dăncilă, cât şi Dan Barna sunt contracandidaţi „de natură să faciliteze realegerea lui Klaus Iohannis” pentru că Viorica Dăncilă, în turul II, n-ar lua decât maximum 40%, iar Barna „e un fel de Iohannis mai tânăr cu vreo 16 ani”.
„În cazul unei confruntări între mine şi Klaus Iohannis, pur şi simplu Klaus Iohannis nu se va mai putea ascunde de confruntare, nu va mai putea refuza o dezbatere. Dacă o va face toată lumea va înţelege că e vorba de laşitate şi de neîncredere în propriile lui capacităţi de a face faţă unei dezbateri”, a declarat Paleologu.
„Mizez pe faptul că e multă lume deşteaptă în ţara asta”
Acesta a spus că, dacă între Klaus Iohannis şi popor „este o mare distanţă afectivă”, el nu are această problemă, iar din punct de vedere al competenţei, se consideră cel mai calificat pentru a fi preşedintele României şi asta nu neapărat datorită studiilor aprofundate pe care le-a efectuat în Franţa şi Germania. „Am locuit 19 ani în afara ţării, am o experienţă internaţională bogată şi ca diplomat şi ca om care a trăit în Germania, în Franţa, în SUA, în Danemarca. Preşedintele reprezintă România, preşedintele este responsabil de politica externă a ţării. Cred că pentru asta sunt mai calificat decât oricare altul dintre candidaţi şi sunt convins că mulţi români înţeleg lucrul ăsta, că România are nevoie să fie reprezentată bine, cu demnitate şi cu eficienţă. La asta mă pricep. Am experienţă administrativă şi politică, am mai multe campanii electorale în spatele meu, am vorbit cu foarte multă lume... Nu sunt un intelectual închis în turnul de fildeş. Nu cred că studiile pe care le-am făcut, cursurile pe care le ţin, cărţile pe care le-am scris sunt un impediment”, a răspuns Theodor Paleologu la întrebarea în ce măsură educaţia şi studiile solide la universităţi de prestigiu pot constitui un handicap în competiţia politică. El a arătat că mulţi îi spun că e cel mai bun, dar nu are şanse să câştige deoarece a făcut „studii prea grozave şi poporul nu se recunoaşte în el”. „Eu totuşi mizez pe faptul că e multă lume deşteaptă în ţara asta”, a spus candidatul susţinut de PMP.
Totodată, el a afirmat că în noiembrie electoratul are şansa de a nu mai vota „răul cel mai mic”:
„Meritul meu principal nu e că nu sunt Dăncilă sau că nu sunt Iohannis. Meritul meu e că am un proiect pentru România şi mizez pe faptul că o majoritate de români înţeleg acest lucru şi au discernământ”.
Theodor Paleologu şi-a reafirmat ataşamentul faţă de virtuţile fundamentale, menţionând aici moderaţia şi pietatea, ca atitudine de respect „faţă de trecut, faţă de generaţiile care vin după noi, respect faţă de natură, faţă de tradiţiile moştenite”.Îşi doreşte să fie un preşedinte al României învăţător, văzut ca un om care „favorizează dialogul, care facilitează dialogul, care îi face pe ceilalţi să gândească în mod autonom”, care ascultă, care „învaţă în permanenţă şi nu învaţă doar din cărţi, ci şi de la cei cu care interacţionează”.
