Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Ziua Mondială pentru Siguranța Pacientului este sărbătorită astăzi, 17 septembrie, prin organizarea pentru prima oară în România a unei campanii cu tema îngrijirile medicale în condiții de siguranță și are ca scop conștientizarea de către profesioniștii din domeniul furnizării serviciilor de sănătate pacienților a importanţei siguranţei pacientului.
Date statistice furnizate de directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Liliana Grădinariu, arată că în mod constant erorile medicale și efectele adverse legate de îngrijirea sănătății apar în 8% până la 12% din cazuri în timpul spitalizării. De exemplu, în Marea Britanie, Spania, Franța și Danemarca incidența acestora este de circa 10% din numărul spitalizărilor.
„Infecțiile dobândite în timpul spitalizării afectează în medie 1 din 20 pacienți anual, adică circa 4,1 milioane pacienți, cele mai frecvente fiind: infecțiile tractului urinar - 27%, infecțiile tractului respirator inferior - 24%, infecțiile chirurgicale - 17% și infecții ale sângelui -10,5%”, a arătat dr. Grădinariu. De asemenea, temutul microb Staphylococcus aureus meticilino-rezistent (MRSA) este izolat în aproximativ 5% din toate infecțiile asociate asistenței medicale.
Un aspect interesant relevat de cifre este acela că, potrivit Eurobarometrului Patient Safety and Quality of Care Report 2014, respondenții care trăiesc în Europa de Nord și de Vest au fost în general mai predispuși să evalueze calitatea asistenței medicale din țara lor ca fiind bună - într-o proporție de 77% - Spania până la 97% - Belgia, comparativ cu cei din sudul și estul continentului. În această regiune, doar aproximativ un sfert dintre respondenții din țări precum România - 25% și Grecia - 26% au declarat calitatea asistenței medicale ca fiind bună în țara lor, în timp ce respondenți din aceleași țări, România - 30%, Grecia - 29%, precum și din Bulgaria - 23% au declarat calitatea generală a asistenței medicale ca fiind “foarte rea”.
În privința efectelor adverse, respondenții care trăiesc în zonele de nord și vest ale UE au declarat că ei sau un membru al familiei au întâmpinat un astfel de episod în timpul asistenței medicale: Suedia - 53%, Danemarca - 49% și Țările de Jos - 46%. „În mod paradoxal, proporția efectelor adverse nu pare a fi legată de percepția generală a calității asistenței medicale, deoarece cel puțin 86% dintre respondenții din aceste țări au evaluat calitatea generală a asistenței medicale ca fiind bună.
În contrast, 11% dintre respondenții din Bulgaria și Austria au avut un efect advers în familia lor. În Bulgaria proporția efectelor adverse la nivel personal sau familial nu părea să reprezinte factorul principal de care depinde calitatea asistenței medicale. Cu toate că 68% considerau că efectele adverse ar fi putut fi grave, totuși cei care au întâmpinat o asemenea dificultate au fost puțini”, a subliniat dr. Grădinariu.
În ianuarie-aprilie, 69 de spitale din România au raportat peste 1.000 de infecții nosocomiale
Totodată, ea a precizat că datele statistice actualizate în anul 2018 au arătat că infecțiile nosocomiale din spital afectau 14 din 100 pacienții UE. Din fiecare 100 de pacienți spitalizați la un moment dat, 7 în țările cu venit ridicat și 10 în țările cu venit mic vor dobândi infecții nosocomiale, care afectează anual sute de milioane de pacienți la nivel mondial. În UE, circa 3,2 milioane de pacienți sunt afectați de infecțiile nosocomiale în fiecare an, iar 37.000 dintre ei mor ca o consecință directă. „Măsurile simple și ieftine de prevenire și control al infecțiilor, precum igiena adecvată a mâinilor, ar putea reduce frecvența infecțiilor nosocomiale cu mai mult de 50%”, a afirmat șeful DSP.
În România, în primele 4 luni ale anului 2019 au fost raportate de către 69 de spitale peste 1.000 de infecții nosocomiale. Dr Liliana Grădinariu a arătat că, prin comparație, numărul acestor infecții recunoscute și raportate s-a dublat față de aceeași perioadă a anului 2018 „și evidențiază situația gravă, dar și preocuparea tot mai mare a unităților sanitare în recunoașterea și anunțarea acestora pentru a putea fi gestionate corect”.
Analiza făcută de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) indică și faptul că în aceeași perioadă a evaluării - 4 luni în 2019/ 4 luni echivalente în 2018, numărul spitalelor care au raportat evenimentele a crescut de la 50 de unități sanitare, cu 635 infecții intraspitalicești raportate, la 69, cu 1.092 infecții intraspitalicești raportate.
Cele mai multe infecții raportate au fost cu Clostridium dificile, Acinetobacter, Klebsiella și MRSA. În raportări s-a evidențiat și o creștere cu 10% a detectării prezenței altor bacterii care se dezvoltă în mediul spitalicesc
Cifrele mai arată că 23% dintre cetățenii UE susțin că au fost direct afectați de o eroare medicală, 18% au suportat o eroare medicală gravă într-un spital, iar 11% susțin că le-a fost prescrisă medicație greșită. Dovezile arată că 50% până la 70,2% din prejudiciile rezultate din erorile medicale pot fi prevenite printr-o abordare sistematică cuprinzătoare a siguranței pacienților.
Strategiile împotriva efectelor adverse ar conduce, doar în spațiul UE, la prevenirea a peste 750.000 erori antrenând prejudicii medicale, având ca rezultat circa 3,2 milioane mai puține zile de spitalizare, 260.000 mai puține invalidități permanente și 95.000 mai puține decese într-un an.
În județul nostru, cu ocazia Zilei Mondiale pentru Siguranța Pacientului 2019, se organizează o amplă campanie de diseminare de informații pentru personalul medical și pentru populație, „într-un efort comun de a contribui la o sănătate mai bună a cetățenilor din județul nostru”.
