Printează articolul
Trimite e-mail
Şefa Inspectoratului Şcolar Suceava, prof. Gabriela Mihai, a verificat personal greutatea ghiozdanelor mai multor elevi din ciclul primar şi gimnazial în cadrul unei acţiuni iniţiate vineri dimineaţă, la Şcoala Gimnazială ”Ion Creangă” din cartierul Obcini.
La prima oră a dimineţii, însoţită de un kinetoterapeut şi de două studente de la Kinetoterapie, inspectorul şcolar general a cerut permisiunea mai multor elevi să le cântărească ghiozdanele înainte de începerea cursurilor.
Concluziile au fost oarecum previzibile. Pline de manuale, culegeri, caiete speciale, acuarele, uneori o gustare şi o sticlă de apă, ghiozdanele celor mai mulţi dintre elevi sunt ”pietre de moară” pe care aceştia le cară zi de zi.
Cel mai greu ghiozdan verificat de Gabriela Mihai, vineri dimineaţă, cântărea nici mai mult nici mai puţin de 11,02 kilograme, acesta aparţinând unei fetiţe din clasa a IV-a. „Patru manuale, cinci caiete, mâncare, apă, caiete auxiliare” trag de umerii micuţei, aceasta recunoscând că ”uneori mă doare spatele”.
Un alt ghiozdan ”cu greutate”, de 9,28 kilograme, îi aparţine unei eleve ceva mai mari, cei drept, din clasa a VIII-a. Cu toate acestea, valoarea arătată de cântar se traduce prin probleme de sănătate, postură incorectă, deformări serioase ale coloanei.
Alexia, clasa a IV-a, a venit la şcoală cu un ghiozdan de 8,68 kg, Sofia, din clasa a III-a, căra de la prima oră un ghiozdan de 7 kilograme, iar David, din clasa I, purta pe umeri peste 6,6 kilograme. Au fost şi câteva situaţii în care greutatea genţii pentru şcoală se cifra undeva în jurul a 3 kilograme, însă cele mai multe dintre ghiozdanele cântărite erau suficient de grele cât să-i cocoşeze pe şcolari.
E adevărat că cei mai mulţi dintre elevii pe care i-am văzut vineri dimineaţă, mai ales cei din clasele mici, au venit la şcoală însoţiţi, fiind ajutaţi de părinţi sau bunici.
Câţiva elevi au optat pentru ghiozdane de tip troler, nerecomandate pentru vârsta lor, potrivit celor menţionate de kinetoterapeutul Daniel Irimia.
Părinţii, profesorii şi medicii şcolari trebuie să urmărească această problemă
Referitor la acţiunea din teren, inspectorul şcolar general Gabriela Mihai a menţionat că vrea să transmită un mesaj atât colegilor săi din învăţământ, cât şi părinţilor, care trebuie să fie atenţi la greutatea ghiozdanelor.
”Vreau să semnalăm copiilor şi părinţilor acest aspect, al sănătăţii copilului, al greutăţii acesteia inutile pe care elevul o poartă. (...) Fac apel şi către medicii şcolari sau medicii de familie din comunităţi, să aibă o strânsă legătură cu şcoala şi în cadrul întâlnirilor pe care le au să explice părinţilor şi profesorilor despre pericolele unei asemenea greutăţi în spatele copiilor”, a menţionat aceasta.
Şefa IŞJ a mai recomandat părinţilor ca atunci când aleg ghiozdanul, să opteze pentru unul uşor „pentru că sunt ghiozdane în comerţ care au chiar şi trei kilograme goale. Sunt foarte aspectuoase, copiii şi le doresc, dar sunt grele şi pun în pericol sănătatea copiilor”.
Mihai a mai subliniat că va trimite şi Ministerului Educaţiei rezultatele analizei cu privire la acest subiect.
Ca o soluţie pentru această problemă, prof. Cristina Rotaru, directorul adjunct al Şcolii ”Ion Creangă”, a propus ca mai multe materiale (papucii pentru educaţie fizică sau materialele pentru desen) să fie păstrate la şcoală, în dulapuri.
„Într-adevăr uneori sunt grele ghiozdanele, dar nu atât din cauza manualelor. Mai pun şi ei tot felul de alte lucruri, în loc să fie un penar au două, de exemplu. Vin cu jucării şi este normal să se simtă la şcoală ca acasă, însă aceste jucării tot trag la greutatea ghiozdanului”, a menţionat Rotaru.
”E ca şi cum un adult ar trebui să care o greutate de 50 de kilograme”
La rândul său, kinetoterapeutul Daniel Irimia a arătat că un ghiozdan de 8 kilograme, de exemplu, are urmări „groaznice”, provocând dureri şi o postură deficitară pe întreaga zi.
”E ca şi cum un adult ar trebui să care o greutate de 50 de kilograme. Un copil deja aplecat de dimineaţa va sta cifozat şi în bancă, şi în afara cursurilor, el pleacă de dimineaţă într-o postură deficitară, viciată, cu umerii aplecaţi înspre înainte. Am făcut o analiză pe 2.000 de copii şi am remarcat că circa 30-35% au o atitudine cifotică, mai ales în clasele primare, au poziţii deficitare zi de zi. (...) Un rucsac ar trebui să aibă la clasa pregătitoare 600 de grame pentru fete şi până la un kilogram pentru băieţi, şi să urce câte jumătate de kilogram până în clasa a IV-a, când pentru băieţi ghiozdanul ar trebui să aibă maximum trei kilograme şi la fete maximum două kilograme şi jumătate”, a spus Irimia, care a menţionat că, potrivit STAS-ului internaţional, greutatea optimă trebuie să fie maximum 10% din greutatea elevului.
Daniel Irimia a explicat că în clasele primare, un copil îşi dezvoltă mult mai rapid structura osoasă decât cea musculară, iar o greutate prea mare poate să provoace creşterea curburii cifotice destul de rapid.
„E perioada în care un copil îşi modifică structura anatomică. În cazul unui ghiozdan greu, coloana vertebrală nu se dezvoltă corect, nu se fac curburile în mod corect. Avem la cabinet tineri din clasele V-VIII care deja vin cu scolioză sau cifoză din cauza posturii deficitare din clasele primare”, a mai spus specialistul.
Acesta a arătat că ghiozdanul trebuie fixat pe ambii umeri, baretele şi spatele ghiozdanului trebuie să fie buretate, iar acesta se poartă în partea de sus a spatelui, aproape de ceafă, nu căzut către fesieri. De asemenea, obiectele mai grele se pun în partea din spate a ghiozdanului, lângă coloană, cât mai aproape de spate. Umerii trebuie uşor traşi înapoi. Nu sunt recomandate ghiozdanele de tip troler sau purtarea ghiozdanului folosind o singură baretă.
Irimia a recomandat copiilor practicarea unui sport şi fiecare oră de curs să înceapă cu cinci minute de gimnastică
