Împăduriri şi lucrări de regenerare a peste 11.000 de hectare din fondul forestier, efectuate de silvicultorii suceveni

Faptul că Suceava este județul cu cele mai mari suprafețe împădurite din România – un adevărat plămân verde al țării, important atât din punctul de vedere al mediului, cât şi economic, lemnul fiind una din principalele resurse naturale, dar mai ales una regenerabilă, se datorează faptului că an de an, aproximativ opt-nouă milioane de arbori produşi în pepiniere de silvicultori sunt plantați acolo unde natura nu are putere să se regenereze singură, în maxim doi ani de la lucrările de exploatare sau după ce au avut loc fenomene extreme, soldate cu doborâturi.

Munca silvicultorilor şi a muncitorilor din domeniul forestier implicați în această activitate de o importanță vitală pentru fiecare din noi este impresionantă, dacă luăm în calcul faptul că, numai în ultimii cinci ani, lucrările de împădurire şi cele de facilitare a regenerării naturale au fost efectuate pe o suprafață cumulată de peste 11.000 de hectare din fondul forestier aflat în administrarea Direcției Silvice Suceava. Asta echivalează cu o suprafață de două ori mai mare decât cea a municipiului Suceava, pe care au fost efectuate lucrări de plantare a 40 de milioane de puieți de arbori, plus o mulțime de alte lucrări de îngrijire care se fac anual, până la atingerea stării de masiv, când nu mai este necesară intervenția umană pentru ca pădurea să se dezvolte în condiții optime.

„Cheia gestionării eficiente a pădurii este regenerarea ei continuă, atât prin regenerările naturale, în care, în prima fază, natura este lăsată să-şi facă treaba, iar apoi este ajutată cu o serie de lucrări absolut necesare pentru obţinerea unui arboret de calitate, cât şi prin lucrări de împădurire, în care puieţi ajunşi deja la un grad avansat de dezvoltare se plantează după anumite scheme care să asigure diversitatea şi dezvoltarea durabilă a viitoarei păduri”, a spus Sorin Ciobanu, şeful Direcției Silvice Suceava, care gestionează cea mai mare suprafață administrativă împădurită din țară.

Practic, prin lucrările de regenerare a pădurilor efectuate anual s-a urmărit nu doar împădurirea suprafețelor pe care au fost efectuate lucrări de exploatare forestieră, la fel ca în oricare altă țară care deține astfel de bogății naturale, ba chiar s-au făcut demersuri concrete de creştere a suprafețelor împădurite.

Suprafața fondului forestier național, mai mare cu 38.500 de hectare

Suprafața fondului forestier național a crescut, conform datelor independente şi oficiale ale Institutului Național de Statistică, cu 38.477 de hectare în ultimii cinci ani, de la 6.544.588 hectare în 2014, la 6.583.065 hectare la finalul anului 2018.

Afirmațiile alarmiste ale unor activişti de mediu care de ani de zile susțin că în fiecare oră „dispar” 3 hectare de pădure sunt contrazise nu doar de logică, ci şi de evidențe.

În baza acestei afirmații, în fiecare an suprafața fondului forestier s-ar diminua cu 26.280 de hectare. Ca şi comparație, mai mult de jumătate din suprafața împădurită a județului Suceava ar fi trebuit să dispară în ultimii 10 ani şi să fie ocupată de construcții sau terenuri agricole, când, în realitate, suprafața împădurită a crescut anual, în medie, cu 7700 de hectare.

În ultimii cinci ani, conform datelor oficiale, în România au fost regenerate cumulat 141.786 de hectare fond forestier, deci în medie 28.357,2 hectare pe an, ceea ce înseamnă că sunt regenerate în fiecare oră 3,23 hectare, deci peste cele 3 hectare care ”dispar”, cifră prezentată în mod repetat în spațiul public, dar nesusținută de date şi studii oficiale.

„Managementul durabil şi responsabil al pădurilor presupune înlocuirea pădurilor aflate la vârsta exploatabilității cu noi generații de păduri, prin lucrări de regenerare.

De asemenea, tot în mod eronat, recoltarea autorizată a materialului lemnos sau alte lucrări silvice sunt prezentate ca fiind <defrişări ilegale>. Pentru corecta informare, termenul de <defrişare> înseamnă îndepărtarea forțată şi definitivă a unei păduri de pe o suprafață de teren cu destinația <pădure> şi schimbarea destinației terenului (de exemplu construcții civile sau industriale sau cu destinație agricolă). În urma lucrărilor silvice, suprafețele forestiere sunt regenerate, deci pădurile nu dispar, ci se înlocuieşte o generație bătrână de arbori cu o generație tânără.

Suprafețele parcurse cu tăieri rase nu sunt ”defrişări”, tratamentul tăierilor rase fiind unul legal, reglementat de Codul Silvic şi prevăzut în amenajamentele silvice, întocmite de specialişti. Toate aceste suprafețe sunt reîmpădurite în termen de doi ani, respectându-se prevederile Codului Silvic. Deşi zona parcursă cu astfel de lucrări poate produce îngrijorări opiniei publice, este important de menționat că aceste lucrări sunt corecte din puncte de vedere silvicultural şi legale”, a explicat directorul general al Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, prezent recent în județul Suceava, pentru a verifica acuzațiile făcute de reprezentanții unui ONG de mediu, care s-au dovedit a fi mult zgomot pentru nimic.

De exemplu, anul trecut, la nivel național, conform Institutului Național de Statistică, a fost parcursă cu tăieri rase o suprafață de 3.435 de hectare, adică 0,052% din suprafața fondului forestier național, iar tot anul trecut au fost regenerate 27.043 de hectare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care administrează circa 48% din pădurile țării, cele proprietatea publică a statului, a regenerat natural şi artificial în ultimii cinci ani 79.601 de hectare, plantând 170,59 milioane de puieți forestieri, cu o investiție cumulată de 593 milioane de lei.

„În spațiul public circulă numeroase informații eronate privind starea pădurilor din România şi ne dorim un dialog şi o colaborare de bună-credință cu organizațiile non-guvernamentale de mediu pentru o informare corectă a publicului privind modul de administrare a pădurilor. Recent am inițiat o platformă de dialog profesional pentru toți actorii implicați în gospodărirea pădurilor, ne dorim un astfel de dialog şi cu organizațiile de mediu, pentru informarea corectă a publicului”, a declarat directorul general al Romsilva, Gheorghe Mihăilescu.

Pădurea - element de bază al economiei naționale

Pădurea contribuie la creştere economică, ocuparea forței de muncă, producerea energiei. În acelaşi timp, asigură protejarea bazinelor de apă, reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale, însă cel mai important rol este reprezentat de capacitatea de a atenua efectele negative produse de schimbările climatice. 

România este a opta suprafață forestieră din Europa, cu 27% din suprafața țării  împădurită, în vreme ce în Marea Britanie gradul de împădurire este de doar 11%, iar în Olanda situația este mult mai gravă, pădurile reprezentând doar aprox. 8% din suprafața țării.

Activitatea economică generată de pădure reprezintă 3,5% din PIB-ul României - peste 3 miliarde euro, fiind principalul contribuitor  la echilibrarea balanței valutare a României şi asigurând existența comunităților locale izolate, mai puțin dezvoltate.

Pădurea asigură în mod direct peste 300.000 de locuri de muncă la nivelul țării, iar la nivel european asigură existența a peste 3,4 milioane de oameni.

Regenerarea pădurilor, cheia gestionării durabile

Preocuparea continuă pentru regenerarea pădurilor care acoperă aproape jumătate din suprafaţa judeţului este vizibilă an de an, atât primăvara, cât şi toamna, când mii de oameni sunt antrenaţi în activităţi de împădurire a suprafeţelor pe care au fost făcute lucrări de exploatare forestieră sau au avut loc fenomene extreme, precum doborâturile de vânt, care provocau pagube însemnate în pădurile Bucovinei şi în urmă cu 100 de ani, conform registrelor vremii, ce consemnau prăbuşirea arborilor pe suprafeţe de zeci de hectare odată.

Conform Codului Silvic art.30 alin.1, împădurirea suprafețelor neregenerate rezultate în urma tăierii arboretelor se face în termen de cel mult două sezoane de vegetație de la tăierea unică sau definitivă, iar în cazul extragerii masei lemnoase din arborete afectate de doborâturi şi rupturi masive de vânt sau zăpadă, termenul este stabilit de structura teritorială de specialitate, fiind  de cel mult cinci sezoane de vegetație de la tăiere.

În ultimii 5 ani programul de regenerare a pădurilor a fost fundamentat cu încadrarea în clasa de regenerare, astfel încât s-a evitat rămânerea unor suprafețe neîmpădurite.

În ultimii cinci ani, suprafața totală regenerată este de 11.005 ha, din care regenerări naturale 4.397 ha şi împăduriri 6.608 ha, depăşindu-se programul  cu o suprafață de 1.086 ha (procent de realizare program: 110), din care: regenerări naturale 578 ha şi împăduriri 508 ha.

Concret, pe categorii de proprietate, situația se prezintă astfel:

Fond forestier de stat:

 - anul 2015: suprafața total regenerată 1.782 ha, din care regenerări naturale 729 ha şi împăduriri 1.053 ha;

 - anul 2016: suprafața total regenerată 1.724 ha, din care regenerări naturale 780 ha şi împăduriri 944 ha;

 - anul 2017: suprafața total regenerată 1.985 ha, din care regenerări naturale 902 ha şi împăduriri 1.083 ha;

 - anul 2018: suprafața total regenerată 1.499 ha, din care regenerări naturale 704 ha şi împăduriri 795 ha;

 - anul 2019: suprafața total regenerată 1.838 ha, din care regenerări naturale 897 ha şi împăduriri 941 ha;

 Fond forestier privat administrat cu contracte:

 - anul 2015: suprafața total regenerată 173 ha, din care regenerări naturale 20 ha şi împăduriri 153 ha;

 - anul 2016: suprafața total regenerată  347 ha, din care regenerări naturale 60 ha şi împăduriri  287 ha;

 - anul 2017: suprafața total regenerată 320 ha, din care regenerări naturale 37 ha şi împăduriri 283 ha;

 - anul 2018: suprafața total regenerată 119 ha, din care regenerări naturale 29 ha şi împăduriri  90 ha;

 - anul 2019: suprafața total regenerata 121 ha, din care regenerări naturale 18 ha şi împăduriri 103 ha;

Fond forestier privat ce aparține persoanelor fizice şi juridice cu contracte de servicii silvice:

 - anul 2015: suprafața total regenerată 319 ha, din care regenerări naturale 44 ha şi împăduriri 275 ha;

 - anul 2016: suprafața total regenerată 283 ha, din care regenerări naturale 32 ha şi împăduriri 251 ha;

 - anul 2017: suprafața total regenerată 212 ha, din care regenerări naturale 48 ha şi împăduriri 164 ha;

 - anul 2018: suprafața total regenerată 155 ha, din care regenerări naturale 59 ha şi împăduriri 96 ha;

 - anul 2019: suprafața total regenerata 128 ha, din care regenerări naturale 38 ha şi împăduriri 90 ha;

Suprafața medie anuală total regenerată în ultimii 5 ani este de 2.201 ha, din care regenerări naturale 879 ha şi împăduriri 1.322 ha.

În fondul forestier de stat suprafața medie anuală regenerată în ultimii 5 ani este de 1.766 ha, din care regenerări naturale 803 ha şi împăduriri 963 ha.

În fondul forestier privat administrat cu contracte, suprafața medie anuală regenerată în ultimii 5 ani este de 216 ha, din care regenerări naturale 33 ha şi împăduriri 183 ha.

În fondul forestier privat care aparține persoanelor fizice şi juridice cu contracte de servicii silvice, suprafața medie anuală regenerată în ultimii 5 ani este de 219 ha, din care regenerări naturale 44 ha şi împăduriri 175 ha.

Puieții necesari pentru împăduriri s-au asigurat în marea majoritate din pepinierele proprii ale Direcției Silvice Suceava, principalele specii fiind: molid, brad, larice, pin silvestru, stejar, gorun, fag, paltin de munte, frasin, cireş, salcâm, plop, tei.

Pentru suprafețele cu reuşită mai slabă, s-au executat lucrări de completări în primii doi ani de la plantare.

De asemenea suprafețele împădurite au fost parcurse cu lucrări de întrețineri (descopleşiri, mobilizarea solului în jurul puieților, după caz) conform controlului anual al regenerărilor efectuat în fiecare an.

Nouă milioane de puieţi forestieri, produşi în pepinierele Direcției Silvice Suceava

Reuşita regenerărilor este condiţionată de calitatea lucrărilor şi de a puieţilor care se plantează, în vederea producerii unor pierderi minime.

Tocmai de aceea Direcţia Silvică Suceava a amenajat 70 de pepiniere permanente, din care 68 sunt destinate culturii puieţilor de răşinoase, iar două sunt destinate culturii puieţilor de foioase. Suprafaţa totală a pepinierelor permanente este de 115 ha.        

De asemenea, mai are 178 de pepiniere cantonale cu o suprafaţă totală de 10 ha.

Direcţia Silvică Suceava produce anual aproximativ nouă milioane de puieţi forestieri apţi de plantat, din care, pe specii: 5,5 milioane de puieţi de molid, 627.000 de puieţi de brad, 420.000 de puieţi de larice, 95.000 de puieţi de pin silvestru, 570.000 de puieţi de stejar, 440.000 de puieţi de gorun, 350.000 de puieţi de fag, 390.000 de puieţi de paltin de munte, 330.000 de puieţi de frasin, 190.000 de puieţi de salcâm, 57.000 de puieţi de cireş şi 31.000 de puieţi de tei.