Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La un an de la demararea transportului de tip RO-LA, în cursul căruia 20 de tiruri au tranzitat România de la nord la sud pe vagoane CFR Marfă, special construite pentru acest tip de activitate, semnalele venite din partea conducerii CFR Marfă sunt contradictorii și nu lasă să se întrevadă o cale sigură de dezvoltare în continuare a proiectului. Mai mult de atât, părerile în ceea ce privește derularea în viitor a acestei activități, venite din partea conducerii generale a CFR Marfă și a conducerii Sucursalei CFR Marfă Iași, arată lipsa de coerență a acestui proiect modern, cu viziune europeană, ajuns în pragul abandonării sale. Această lipsă de strategie și viziune în care se scaldă Căile Ferate Române în ultimii zeci de ani a trimis și acest proiect, ca multe altele, pe linie moartă.
Un proiect cu o viziune modernă, demarat cu mult entuziasm
Pe 26 iulie 2018 se efectua primul transport de tip RO-LA, dorindu-se atunci ca acest mod ecologic de transport să devină o permanență pe magistrala 500, care leagă nordul țării de ieșirea din țară spre Bulgaria. După primul drum efectuat pe naveta formată din vagoane importate și recondiționate în țară și cele câteva probleme apărute la granița cu țara vecină din sud, ramele CFR Marfă au fost abandonate în apropiere de București și nimic nu avea să se mai întâmple. Chiar dacă inițiatorii programului și clienții acestuia se arătau foarte încântați de o asemenea reușită, lansarea oficială propusă pentru luna septembrie nu a mai avut loc, iar toate investițiile anunțate pentru o mai bună organizare au fost anulate. Era vorba în primul rând de redeschiderea Gării Siret și a căii ferate Dornești-Siret, pentru o mai rapidă îmbarcare a tirurilor sosite de la doar 2 km, din Vama Siret. Investițiile ce trebuiau făcute sunt mici în comparație cu beneficiile pe care le poate aduce acest modern și ecologic mod de transport marfă. Între timp însă, din cauza declivității mari ale căii ferate dintre Siret și Dornești, soluția a fost abandonată, apărând și alte propuneri cu plecare din Ucraina, din stația Vadu Siret.
Previziuni greu de făcut la un an după efectuarea primului transport
Pentru a mai lămuri din multele necunoscute ale acestui proiect, am luat legătura cu
directorulSucursalei CFR Marfă Iași, Dumitru Anchidin, care ne-a dat câteva lămuriri: „În acest moment se așteaptă finalizarea negocierilor cu partea bulgară privind modul de tranzitare a frontierei româno-bulgare și de vămuire, după ce la primul transport nu au fost respectate condițiile preferențiale pentru cei care au ales RO-LA, conform discuțiilor purtate în prealabil. Pentru facilitatea unui transport cursiv cu RO-LA, au fost discutate priorități de îmbarcare și efectuarea vămii pe tren. Condițiile pentru plecarea din Gara Dornești sunt foarte bune, iar din punctul meu de vedere investiția din Gara Siret nu cred că se justifică. Declivitatea este destul de mare între stațiile Siret și Dornești, ceea ce face ca naveta încărcată cu 20 de tiruri să nu poată fi remorcată în cadrul unui singur transport. Pentru cei câțiva kilometri care despart cele două puncte nu cred că este rentabilă investiția, de aceea Dornești va rămâne punctul de plecare pentru tranzitarea tirurilor. Condițiile de derulare a acestui proiect există, însă trebuie terminate negocierile cu bulgarii privind reducerea timpilor de tranzitare pentru cei care vor folosi acest mod de transport. Eliminarea pentru transportatorii rutieri a taxelor de poluare și de drum, precum și celelalte avantaje ce decurg din acest tip de transport, îi determină pe aceștia să vadă în alternativa feroviară un mare avantaj. Îmi este greu însă să fac o apreciere și o previziune legată de reluarea transportului RO-LA, întrucât eu cunosc doar condițiile din cadrul Regionalei Iași.”
Datele furnizate însă de conducerea CFR Marfă aduc o altă viziune
Pentru a avea o viziune de ansamblu asupra proiectului, am luat legăturacu Directorul General al CFR Marfă, Marinică Voicu: ”Sesizările au venit imediat după derularea primului transport efectuat la 26 iulie 2018, când transportatorii au reclamat timpul prea lung de tranzitare a României. Garnitura a plecat în jurul orei 00.30 din gara Dornești și a ajuns atunci în gara Giurgiu după circa 16 ore. Unii șoferi de tir au sesizat faptul că un alt inconvenient ar fi pentru ei faptul că, în perioada transportului pe tren, ei nu mai beneficiază de delegație, pierzând astfel la plată. În urma unei întâlniri cu transportatorii auto la Cernăuți, Ucraina, în luna februarie a acestui an, s-a stabilit că interesul pentru tranzitarea pe vagoane RO-LA vine doar din partea transportatorilor NON UE (Rusia, Ucraina, Turcia), care plătesc autorizație de tranzit mai scumpă pe teritoriul Uniunii Europene, transportatorii din comunitate fiind mai puțin interesați. În același timp, România nu are o legislație conform căreia circulația tirurilor să fie restricționată în zilele de weekend, lucru care i-ar impulsiona pe conducătorii de tir să folosească serviciul oferit pe calea ferată.”
Surse din cadrul CFR Marfă spun că acest proiect a fost abandonat
În timp ce responsabilii pentru derularea proiectului au păreri împărțite sau chiar contrare, surse din cadrul CFR Marfă cred cu tărie că acest proiect a fost deja abandonat. Din cauza lipsei unor proiecte de dezvoltare din partea managerilor, care ar putea deranja la un moment dat politicul sau sindicatele, condițiile în care CFR Marfă își desfășoară activitatea sunt din ce în ce mai grele. Legat de acest proiect care își propunea transportul tirurilor pe calea ferată cu tracțiune electrică, lansat tocmai pentru protejarea mediului împotriva noxelor care sufocă E 85 pe o distanță de 550 km, între orașele Siret și Giurgiu, informațiile primite spun că navetele speciale de transport tiruri nu mai sunt apte pentru circulație, perioada de revizie a acestora fiind deja expirată. Ne întrebăm, așadar, dacă vom mai avea cândva un asemenea culoar de transport de tip RO-LA, adică tiruri încărcate pe vagoane pentru tranzitarea României. Mai grav este că prin abandonarea acestui proiect, au fost pierdute și fondurile primite de la Comunitatea Europeană, alocate susținerii lui.
