Fraudă informatică de mari dimensiuni care are în prim-plan suceveni: retrăgeau bani din conturile bancare ale unor italieni

Procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul Teritorial Suceava, au finalizat un dosar privind fraude informatice de mari dimensiuni, în urma unei anchete de ani de zile, care a presupus inclusiv colaborarea cu autorități judiciare din alte state și cu ofiţerii Secret Service din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti.

Succint, este vorba de o grupare constituită din anul 2011, care reușea să retragă bani din conturile clienților unei bănci italiene. Metoda nu este una nouă ori deosebit de ingenioasă, însă a dat roade, prejudiciul fiind de ordinul sutelor de mii de euro.

Procurorii au trimis în judecată 25 de inculpați, din care mai mult de jumătate sunt din județul nostru, cei mai mulți din Rădăuți.

Cum ajungeau banii din conturile clienților băncii italiene în cele ale membrilor grupului

În urma anchetei complexe rezultă că începând cu luna ianuarie 2011, Alex-Alin Scînteie, din Rădăuți, împreună cu inculpații Tiberius Murgoci, Ionuț Liviu Ilisoi, ambii din Rădăuți, Constantin Liviu Olariu, din municipiul Suceava, Daniel Puha, din Rădăuți, Gabriel Maciuc, din Rădăuți, Mugurel Vichiuc, din Rădăuți, Claudiu Ignat, din Botoșani, Viorel Lungu, din Galați, Brăndușa Ignat, din Botoșani, Ragnar Szabo, din Sibiu și Valentin Văduva, din Arad, au constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat ulterior și alții, acționând împreună și în mod coordonat în scopul săvârșirii infracțiunilor de deținere, fără drept, a unui program informatic, parole, cod de acces sau date informatice, distribuire fără drept a unui program informatic, acces, fără drept, la un sistem informatic, fraudă informatică și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos.

Inculpații obțineau prin phishing date şi adrese e-mail aparținând clienților băncii Poste Italiene, și, prin mesaje de tip spam, îi îndrumau să acceseze linkuri către pagini web clonă, unde păgubiții își introducea datele personale.

Și mai concret, inculpații trimiteau mesaje tip spam către adrese de email ale clienților băncii, mesaje care conțineau scrisori prin care încercau să îi determine pe aceștia să acceseze linkuri către pagini web clonă (scam). Păgubiții credeau că intră pe pagina oficială a unității bancare, însă intrau pe acea copie, unde li se cerea introducerea datelor de acces la conturile lor bancare (user/nume utilizator și parolă de acces), aceste date fiind utilizate ulterior în vederea accesării fără drept a conturilor și efectuării de operațiuni frauduloase. Urma apoi efectuarea de transferuri de bani de pe aceste conturi pe cardurile bancare Poste Italeien SPA procurate prin diverse mijloace de membrii grupului infracțional și folosite ulterior pentru efectuarea de retrageri frauduloase de numerar de la ATM-uri. Așadar, inculpații scoteau bani, prin bancomate, din conturilor celor care își scriau datele de acces și parolele pe acele pagini web clonă.

Ce sume erau retrase din conturile păgubiților

Cu privire la sumele sustrase, din probatoriul care conține sute de retrageri frauduloase, procurorii de la DIICOT au stabilit că inculpații retrăgeau în general între 800 și 1500 de lei, suma cea mai des sustrasă fiind de 1000 de lei per păgubit. Retragerile în euro erau și ele în general de 200-250 de euro, până la maximum 500 de euro. Probabil că indivizii nu retrăgeau sume foarte mari de la o singură persoană, tocmai pentru ca frauda să nu fie sesizată imediat.

Infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată inculpații sunt extrem de multe, de la constituire a unui grup infracțional organizat sau sprijinire a grupului, la cele de deținere, fără drept, a unui program informatic, parole, cod de acces sau date informatice, distribuire fără drept a unui program informatic, acces, fără drept, la un sistem informatic, fraudă informatică și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și până la spălare de bani. Alex Alin Scânteie, de exemplu, unul dintre principalii inculpați, este acuzat că din banii fraudați a achiziționat, în 2012, un Mercedes, fabricat în 2008.

Liderii grupării, la Rădăuți

Procurorii DIICOT au acționat în acest caz în vara anului 2012. În iulie 2012s-au făcut nu mai puţin de 29 de percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Suceava, Arad, Sibiu, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Bacău şi Iaşi.

Pe lângă percheziţiile din România, anchetatorii, în colaborare cu autorităţile din Germania, au promovat o comisie rogatorie în baza căreia a avut loc o percheziţie domiciliară şi în localitatea Tubingen - Germania, la un imobil aparţinând unuia dintre liderii grupării. Era vorba la vremea respectivă de Liviu Ilisoi, din Rădăuți.

Tiberius Murgoci este acuzat și el că deţinea o poziţie centrală în grup, coordonând activităţile infracţionale desfăşurate cu privire la procurarea, transportul şi preluarea de carduri bancare POSTE ITALIANA SPA. Acesta urmau a fi folosite la efectuarea de transferuri frauduloase de fonduri, efectuarea de retrageri frauduloase de numerar de la ATM-uri aparţinând unităţilor bancare din Italia, Germania, Anglia, Grecia şi România prin utilizarea cardurilor respective de către ceilalţi membri ai grupului.

Trimiterea în judecată, la șapte ani de la perchezițiile care au destructurat gruparea

În cadrul perchezițiilor din vara anului 2012 au fost ridicate numeroase bunuri, inclusiv dispozitive de skiming/citire card-uri, 5 autoturisme, 87.700 lei, 29.700 euro şi 13.440 lire.

Așadar, rezumând, a fost nevoie de șapte ani de anchetă pentru ca acest dosar, complex de altfel, să ajungă în instanță.

Procesul în care sunt judecați cei 25 de inculpați a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava. Dosarul se află în faza de cameră preliminară, iar toți inculpații se bucură de prezumția de nevinovăție, până la o decizie definitivă a instanțelor de judecată.