Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În duminica cea mai apropiată Sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, după cum este tradiţia, sute de pelerini armeni şi credincioşi de pretutindeni sunt aşteptaţi la Mănăstirea Hagigadar, la hramul bisericii. Duminică, 18 august, începând cu ora10:00, va avea locSfânta Liturghie arhierească, oficiată de Preasfinţia Sa Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România, în coslujire cu preoţii din cadrul eparhiei armene, după care se binecuvântează strugurii.
Cu prilejul hramului va fi adusă, la Mănăstirea Hagigadar, racla cu moaştele Sfântului Ioan Botezătorul de la Catedrala Arhiepiscopală din Bucureşti, „spre bucuria sufletească a celor care cu aleasă simţire şi mare nădejde îşi caută împlinirea dorinţelor în acest lăcaş de închinăciune”.
La ora 12:30, tot duminică, se va organiza Agapa tradiţională, în casa pelerinului din incinta mănăstirii.
Pregătirea urechiuşelor
În ajunul hramului, sâmbătă, 17 august, la Biserica „Sfânta Cruce” din municipiul Suceava, începând cu ora 18:30, va fi săvârşită Slujba privegherii, sub protia Preasfinţiei Sale Episcop Datev Hagopian.
După Slujba privegherii, se vor pregăti tradiţionalele urechiuşe în curtea bisericii prin grija Consiliului Parohial Suceava.
Urechiuşele (colţunaşi din aluat umpluţi cu carne de vită) sunt făcute de femeile din comunitate. Gospodinele folosesc carne tocată învelită în aluat, sub forma unor urechiuşe, care sunt servite în supă la agapa creştină tradiţională din ziua hramului, numită „hurban”. Supa de urechiuşe se numeşte „aganciabur”. Armencele spus că supa pentru urechiuşe se face în trei cazane mari şi se fierbe pe nişte cuptoare construite special pentru această ocazie. „Foaia de aluat pentru urechiuşe se face ca pentru tăiţei, în care punem ouă, ulei, făină... Se întinde o foaie foarte subţire, apoi tăiem pătrăţele mici, ca la colţunaşi. După aceea, se face umplutura din carne de văcuţă tocată, pe care o amestecăm cu piper, mirodenii şi se pune în mijlocul pătrăţelelor mici de aluat, şi se împachetează urechiuşa. Se fierb în supa în care s-a pus hurut (concentrat din verdeţuri muiate în lapte acru şi uscate), unde se adaugă smântână, sare, piper”, ne-a povestit o gospodină armeancă.
Hurutul, a cărui reţetă este păstrată şi respectată cu străşnicie de mai bine de un secol şi jumătate, dă gustul, aroma şi culoarea supei de urechiuşe, care este apreciată ca o delicatesă culinară. Există credinţa că dacă o persoană face 40 de urechiuşe i se va împlini o dorinţă.
Slujba pomenirii morţilor, pe 19 august, la Mănăstirea Zamca
Sâmbătă, 17 august, anunţă Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene, la Biserica armeană „Sfântul Simeon” din Suceava va avea loc, începând cu ora 17:00, Slujba vecerniei. De asemenea, luni, 19 august, la Mănăstirea Zamca din municipiul Suceava, începând cu ora 10:00, va avea loc Slujba pomenirii morţilor, care va fi oficiată sub protia Întâistătătorului Eparhiei Armene din România, Preasfinţia Sa Episcop Datev Hagopian.
Pelerinaj la „Biserica Dorinţelor”
La Hagigadar s-a crezut multă vreme că a fost un „metoc de maici”, dar în jurul bisericii construite între anii 1512-1513, de negustorul armean Dragan Donovac, „nu s-a constituit o obşte monahală, ci au locuit doar câteva femei care s-au retras din lume spre a duce o viaţă liniştită şi austeră”.
Din anul 1848, de mai bine de un secol şi jumătate, credincioşii armeni vin în pelerinaj la Hagigadar de două ori pe an (în duminica cea mai apropiată sărbătorii Adormirea Maicii Domnului şi în ziua de sărbătoare a Sfântului Iacob), ca urmare a făgăduinţei făcute lui Dumnezeu pentru cruţare de holeră asiatică.
Hagigadarul a devenit loc de pelerinaj, întrucât s-a răspândit vestea că cei care vin să se roage pentru îndeplinirea unei dorinţe şi urcă în genunchi dealul pe care se află mănăstirea au parte de împlinire. De aceea, Mănăstirea Hagigadar mai este cunoscută şi ca „Biserica Dorinţelor”.
