“Sărbătoare la Izvoare"

Sâmbătă, 3 august, la Izvoarele Sucevei a avut loc prima ediţie a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”, în cadrul căreia a fost inaugurat noul Cămin Cultural,  a avut loc lansarea monografiei „Izvoarele Sucevei - o comună din munţii Bucovinei”, ediţia a II-a, realizată de regretatul profesor Ion Aflorei şi s-a desfăşurat „Balul gospodarilor”.

Slujba de sfinţire a clădirii destinate activităţilor culturale organizate în localitatea de la graniţa cu Ucraina, imobil care a avut parte de ample lucrări de reabilitare şi modernizare, atât la exterior cât şi la interior, dotare cu echipamente moderne, executare de lucrări de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, a fost oficiată de un sobor de preoţi. Aici oamenii practică încă vechi îndeletniciri ale huţulilor cum ar fi prelucrarea osului, obţinerea culorilor naturale din plante pentru vopsitul lânii, torsul şi ţesutul, încondeierea ouălor şi păstrează nealterate dansurile şi cântecele huţule. Când ai ceva preţios trebuie să arăţi şi altora dar să le şi păstrezi într-un loc aparte, şi aşa se face că Primăria şi Consiliul Local au înţeles că un cămin cultural modernizat şi dotat corespunzător era foarte util. Acest lucru s-a realizat din fonduri de la bugetul local.

Monografia „Izvoarele Sucevei - o comună din munţii Bucovinei”

În ediţia a II-a a monografiei „Izvoarele Sucevei - o comună din munţii Bucovinei”, lansată sâmbătă, cu ocazia inaugurării căminului, se vorbeşte despre aşezare dar şi despre viaţa spirituală a huţulilor din aceste locuri, despre primele lăcaşuri de cult şi despre preoţii parohi, autorul menţionându-l şi pe preotul de la Şipotele Sucevei, Iraclie Porumbescu, tatăl cunoscutului compozitor Ciprian Porumbescu. Aşa cum a precizat prof. Pavel Aionesa, autorul a lăsat moştenire satului o carte de aur, pentru iniţiaţi şi neiniţiaţi, pentru bătrâni, dar mai ales pentru tinerii pe care nu-i mai interesează cuibul părintesc, şi, doar când ei înşişi vor coborî muntele vieţii, poate doar atunci se vor regăsi în paginile Monografiei Izvoarelor.

„Domnul profesor Ion Aflorei a lăsat moştenire satului evoluţia acestei aşezări de legendă, strânsă în Monografia <Izvoarele Sucevei — o comună din munţii Bucovinei>. Pare a fi o lucrare completă, dar întotdeauna mai e ceva de adăugat, însă, cu siguranţă, este o lucrare complexă, construită prin strădaniile multor ani de muncă, de studiu şi cercetare geografică în primul rând, dar nu numai. Lucrarea se dezvoltă pe un cadru geografic amplu şi extrem de bine închegat, care, pentru specialiştii în domeniu (geografi, istorici şi economişti), reprezintă o comoară de date şi de idei, un punct de plecare, un izvor, ca înseşi Izvoarele Sucevei.

Pe lângă tainele naturii, ilustrul autor a cercetat pe oamenii muntelui, pe huţulii vremelnici şi veşnici, născuţi, hrăniţi şi crescuţi cu darurile munţilor. Prin ei, prin oameni, domnul profesor a cunoscut muntele şi a descifrat tainele lui. Dacă prin consideraţiile istorico-geografice şi economice autorul prezintă la propriu oamenii şi activităţile lor, prin consideraţiile etnografice domnul profesor merge la sufletul omului. Profesorul Aflorei a şters cu mâneca praful uitării aşezat peste gospodăria ţărănească tradiţională (el însuşi şi-a construit o casă bucovineană tradiţională) şi a scos la iveală locuinţe vechi, seculare, monocelulare. A vorbit întotdeauna cu respect şi cu nostalgie despre: laviţă, blidar, cuptor, fund de mămăligă, furcă de tors, război de ţesut, vârtelniţă, chişiţă, draniţă şi multe altele, astăzi – obiecte de muzeu”, a precizat prof. Pavel Aionesa.

Tradiţiile, obiceiurile şi superstiţiile huţulilor povestite de vârstnicii satului

Profesorul Ion Aflorei se apropie atât de mult de oameni, încât orice activitate descrisă în monografie este obţinută de la vârstnicii satului, („Odoare de-nrămat în cui”), prin povestirea acestora. Spre satisfacţia şi în semn de preţuire pentru cei lângă care a trăit şi care, la rândul lor, l-au apreciat şi respectat, regretatul profesor utilizează şi termenii huţuli, remarcă portul popular huţul, astăzi mult românizat, dar nu uită să aducă în prim plan fotografii vechi cu elemente specifice.

„Vorbeşte despre tradiţiile, obiceiurile şi superstiţiile huţulilor, legate de sărbătorile de peste an, despre mâncărurile tradiţionale şi gustul cuceritor al acestora. Pe toate le descrie cu lux de amănunte, fiind puternic impresionat.

Profesorul Ion Aflorei vorbeşte cu evlavie despre viaţa spirituală a huţulilor din Izvoarele Sucevei, despre primele lăcaşuri de cult şi despre preoţii parohi, menţionându-l pe Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian Porumbescu, preot la Şipotele Sucevei, înainte de a se muta în 1872 la Stupca. Autorul descrie cele 8 biserici şi 10 capele de pe cuprinsul comunei, amintind şi de Capela dintr-un pin, printre ai cărui ctitori se numără, fără a-şi aroga vreun merit.

Şcoala rămâne izvorul de cunoştinţe şi de educaţie, iar truditorii ei dascăli – <Călăuzitorii spre lumină>, sunt menţionaţi cu dragoste şi respect. Astăzi şcoala din comună, în semn de preţuire îi poartă numele - Şcoala gimnazială <Ion Aflorei>, Izvoarele Sucevei.

Acesta a fost Ion Aflorei, cel care a scris mult şi cu folos mai ales despre şi pentru oamenii dintre Obcini”, a precizat prof. Pavel Aionesa.

Spectacol al grupurilor şi ansamblurilor minorităţii ucrainene din judeţ

Tot pentru a marca un nou început în căminul modernizat a fost organizată  prima ediţie a spectacolului folcloric „Sărbătoare la Izvoare” în care auevoluatmembrii Grupului vocal-instrumental „Izvoraşul” din localitate, îndrumat de preotul Petru Valentin Ardelean, grupuri şi ansambluri ale minorităţii ucrainene din judeţ, soliştii Andreea Haisan, Oana Tomoioagă şi Alexandru Brădăţan şi invitata specială, solista Laura Lavric.Şi pentru că aici trăiesc mulţi ucraineni, contribuţia filialei judeţene a Uniunii Ucrainenilor din România este importantă în realizarea unor astfel de manifestări, iar o sărbătoare a oamenilor iubitori de frumos nu se putea încheia decât cu un bal al  gospodarilor, la care ţinuta obligatorie a fost costumul popular.

Manifestările au fost organizate de Primăria şi Consiliul Local al comunei Izvoarele Sucevei în parteneriat cu filiala judeţeană Suceava a Uniunii Ucrainenilor din România, printre invitaţi numărându-se preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, senatorul Daniel Cadariu, deputaţii Angelica Fădor şi Nicolae Miroslav Petreţchi (deputatul minorităţii ucrainene şi preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România - UUR), preşedintele filialei Suceava a UUR, Ilie Sauciuc, preşedintele filialei Iaşi a UUR şi vicepreşedinte UUR, Victor Hrihorciuc, precum şi alţi membri ai comitetului judeţean a UUR, dar şi primari ai localităţilor învecinate şi alte oficialităţi locale şi judeţene.