Traseul turistic și de pelerinaj de la Mănăstirea Putna până aproape de Reghin, parte din Via Transilvanica, este funcțional și pregătit pentru iubitorii de drumeții. De la Putna se merge către Sucevița, depresiunea Moldovița și Obcinele Bucovinei, pe la Frumosu, Fundu Moldovei, Sadova, Pojorâta, Iacobeni, apoi prin Vatra Dornei către depresiunea Dorna Candrenilor, Poiana Stampei spre Piatra Fântânele și Pasul Tihuța, pe unde se trece în județul vecin, Bistrița-Năsăud.
Tronsonul din județul Suceava are o lungime de 136 de kilometri, marcat cu 136 de borne.
Președintele Asociației Tășuleasa Social, inițiatorul proiectului, Alin Uhlmann Ușeriu, a declarat, ieri, că până la Reghin este vorba despre un traseu de 260 de km, marcat și semnalizat, iar de astăzi este disponibil Ghidul Drumețului și pentru tronsonul Bucovina, care îl completează pe cel pentru Bistrița. Traseul este de astăzi și pe GPS. Atât ghidul, cât și hărțile se găsesc pe site-ul
https://www.viatransilvanica.com/traseu/bucovina/hart%C4%83/.
Potrivit lui Alin Ușeriu, în Ghidul Drumețului pe Via Transilvanica sunt informații importante despre toate etapele de pregătire pentru parcurgerea acestui drum, de la etapele de parcurs, modalitățile de semnalizare și marcare, hărți, locuri de cazare, unde se poate lua masa, locuri critice, echipament etc., până la comportamentul adecvat pe parcursul traseului și alte recomandări.
El a subliniat că traseul „nu este unul de plimbare” și încurajează parcurgerea ghidului înainte de a porni la drum. De asemenea, a spus Alin Ușeriu, tronsonul Bucovina este recomandabil a fi parcurs în această etapă pe jos, doar bicicliștii foarte experimentați în trasee montane putându-se aventura în a-l parcurge pe două roți.
Drumuri care influențează culturi și formează comunități
Tot astăzi, a declarat președintele asociației care a zămislit acest proiect spectaculos, la Brașov are loc o întâlnire cu ambasadorii SUA, Marii Britanii, Israelului și Ungariei în România pentru a-i convinge să promoveze Via Transilvanica în țările lor. A confirmat participarea la întâlnire și ambasadorul României în Germania, Emil Hurezanu.
Alin Ușeriu a apreciat sprijinul de care s-a bucurat implementarea proiectului Via Transilvanica în județul Suceava, precum și evenimentul de luni, 22 iulie a.c., de la Mănăstirea Putna, când a fost amplasată borna de la kilometrul 0 al traseului. La montarea bornei de la Putna, unde gazdă a fost arhimandritul Melchisedec Velnic, au luat parte, alături de inițiatori, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, directorul Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, primarul de Putna, George Coroamă, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, „ambasadorii” Via Transilvanica Marcel Iureş şi Tibi Uşeriu, partenerii şi sponsorii strategici ai proiectului, organizaţii locale, voluntari, locuitori din zonă.
Via Transilvanica va avea în total 1.000 de kilometri și va străbate zece din județele României: Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava, pornind de la Putna și oprindu-se la Drobeta-Turnu Severin.
Este inspirat de potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranță din Statele Unite sau India, unde „astfel de drumuri au influențat culturi, au format comunități și au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le străbăteau”, după cum spun reprezentanții asociației Tăşuleasa Social.
Scopul proiectului este „să pună în valoare bogăţiile cultural-istorice şi naturale ale României, cu reflectare atât în comunităţile locale, cât şi cu ecou internaţional. Traseul este destinat tuturor iubitorilor de drumeţie, natură şi sport, care vor putea să îl străbată la pas, cu bicicleta ori călare.