Turiştii care ajung anul acesta în Portugalia – ţară care a format primul imperiu global şi cel mai îndelungat imperiu colonial - au ocazia de a admira şi o serie de piese din colecţia de arheologie a Muzeului Bucovinei.
Acestea sunt expuse în celebra Mănăstirea Batalha, monument UNESCO şi unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult din Portugalia, în cadrul expoziţiei ,,Civilizaţia medievală în Moldova şi Ţara Românească. Secolele XIV-XVI”, recent inaugurată.
Proiectul expoziţional, realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Muzeul Bucovinei din Suceava şi Muzeul de Istorie şi Arheologie din Prahova, va fi accesibil publicului până la data de 31 octombrie 2019.
Printre piesele colecţiei de arheologie plecate de la Suceava în Portugalia se numără un agheazmatar, un ulcior, o cahlă şi o farfurie orientală cu steaua lui David, conform directorului Muzeului Bucovinei, Emil Ursu.
Descris adesea prin metafora Porţilor Orientului, spaţiul Moldovei şi al Ţării Româneşti a fost influenţat de-a lungul secolelor, deopotrivă, de cultura central-europeană şi de cea balcanică şi orientală. Mărturiile care ilustrează cel mai bine ideea spaţiului românesc privit ca o zonă de contact între civilizaţiile Evului Mediu sunt fără îndoială obiectele recuperate din săpăturile arheologice şi din descoperirile întâmplătoare din ultimele decenii.
În cadrul expoziţiei din Portugalia sunt prezentate publicului obiecte liturgice donate lăcaşurilor de cult de către boieri, precum panaghiarul donat Mănăstirii Snagov de către Jupan Drăghici Vintilescu sau anaforniţa donată Mănăstirii Bistriţa de către familia Craiovescu. O importanţă deosebită o au crucea de mână provenită de la Mănăstirea Slatina şi vasele cu sfinţi din tezaurul descoperit la Coveiu. Printre obiectele de podoabă care se regăsesc în această expoziţie se numără bijuterii din tezaurul de la Schinetea, unul dintre cele mai importante tezaure medievale descoperite în Moldova, datând din timpul domniei lui Ştefan cel Mare, dar şi podoabe din tezaurele de la Cotu Morii, Basarabi şi Gelu.
Mănăstirea Batalha, una dintre minunile Portugaliei
Mănăstirea Batalha, situată în oraşul Batalha, din districtul Leiria, este una dintre cele mai bine păstrate şi bine realizate structuri aparţinătoare stilului gotic târziu din Portugalia. Aceasta a fost construită pentru a comemora victoria portughezilor asupra spaniolilor în bătălia de la Aljubarrota, în anul 1385. Mănăstirea a fost principalul proiect de construcţie al monarhiei portugheze pentru următoarele două secole, loc unde a evoluat un stil gotic naţional extrem de original, influenţat profund de arta "Manueline".
Armata suveranului lusitan Joao I (1385-1433), slab echipată şi puţină la număr, a respins atacul invadatorilor castilieni (spanioli) în lupta de la Aljubarrota. Victoria a fost pusă de rege pe seama ajutorului Maicii Domnului, căreia avea să-i ridice un lăcaş de cult drept mulţumire. În urma acestei victorii, Portugalia şi-a câştigat independenţa în faţa Spaniei, iar poporul s-a ales cu o măreaţă catedrală: Mănăstirea de Santa Maria da Vitoria (Mănăstirea Batalha).
Construcţia a fost ridicată pe durata a două secole, fiind începută în 1386 şi finalizată abia în jurul anului 1517, pe durata domniei a şapte regi. La proiectul clădirii au lucrat 15 arhitecţi, iar lucrările au necesitat eforturi imense, materiale şi umane, fiind introduse şi noi tehnici de construcţie.