Un dosar în care au fost trimişi în judecată un şef de ocol şi alţi silvicultori, respins de judecători din cauza neregularităţilor

Un dosar în care cinci silvicultori de la Ocolul Silvic Breaza sunt acuzaţi de fapte de abuz în serviciu a ajuns într-o fază în care sunt mari semne de întrebare privind acuzaţiile aduse de poliţişti şi de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.

La prima instanţă, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, în faza de cameră preliminară, a constatat neregularitatea actului de sesizare a instanţei şi a dispus retrimiterea dosarului la procurori. Acestora li s-a impus un termen de 5 zile în vederea remedierii neregularităţii constatate în actul de sesizare. Ulterior, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a constatat că rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut, astfel că decizia finală a fost de restituire a dosarului.  

Procurorii au făcut apel faţă de această decizie, iar acum două zile Tribunalul Suceava a respins contestaţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, astfel că dosarul nu va fi judecat, cel puţin în formă actuală.

De precizat că silvicultorii au contestat legalitatea administrării probelor, iar judecătorii le-au dat dreptate. Dosarul nu este încă clasat, însă pare a se îndrepta spre un fiasco.

Şeful Ocolului Silvic Breza, Mihai Dan Liţu, unul dintre cei cinci trimişi în judecată, se declară absolut convins, după ultimele termene din instanţă, că singura soluţie care poate fi dată va fi de achitare.

În ce a constat, pe scurt, acest dosar

În cazul şefului de ocol, Mihai Liţu, procurorii au dispus trimiterea în judecată pentru infracţiunile de abuz în serviciu în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi uz de fals.

În esenţă, şeful de ocol a fost acuzat pentru două tăieri care s-au făcut în anul 2013. El este acuzat că a emis fără drept autorizaţie de exploatare masă lemnoasă, prin îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu, ceea ce a dus la tăierea ilegală de arbori din fondul forestier proprietate a statului.

Într-un caz este vorba de 58 de arbori, cu volum total de 83 mc şi valoare de 7.055 de lei, exploataţi din fondul forestier proprietatea statului şi nu din fondul forestier proprietatea privată a numitei M.M., aşa cum era emisă delegaţia de marcare şi s-a consemnat în actul de punere în valoare şi documentaţia partizii, se arată în rechizitoriu.

În al doilea caz este vorba de 68 de arbori cu volum total de 99 mc şi valoare de 8.415 lei, din fondul forestier proprietatea statului şi nu din fondul forestier proprietatea privată a numitei M.M, aşa cum era emisă delegaţia de marcare şi s-a consemnat în actul de punere în valoare şi documentaţia partizii, au susţinut procurorii în rechizitoriu.

Şeful de ocol Mihai Liţu a arătat în faţa poliţiştilor, a procurorilor şi apoi a judecătorilor că suprafeţele pe care s-au efectuat tăieri apăreau în domeniul privat, ca retrocedate, şi nu în domeniul statului. Mihai Liţu a declarat că a fost depusă la dosar o hartă în care e clar conturat că suprafeţele de pe care s-a exploatat lemn apar în domeniul privat, ca retrocedate.

Mihai Liţu se mai întreabă cum de cei care au făcut efectiv tăieri de arbori, respectiv proprietarul şi împuternicitul acestuia, au primit ordonanţe de clasare, deşi iniţial au avut dosare penale pentru tăieri ilegale de arbori.

În acest dosar au mai fost trimişi în judecată şi silvicultorii Dumitru Ţicaleac, Marius Tătar, Liviu Moisa şi Cătălin Ioan Ursache, în cazul tuturor dosarul cu acuzaţiile fiind retrimis procurorilor.