Unul dintre cei mai îndrăgiţi bucătari din România, chef Cătălin Scărlătescu, i-a răsfăţat pe suceveni cu preparate culinare de odinioară, realizate după reţete tradiţionale, dispărute în negura timpului, cu ingrediente folosite în secolul al XV-lea, pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare.
Acesta a gătit „live”, duminică, la Muzeul Satului Bucovinean, evenimentul gastronomic fiind circumscris Programului Ştefanian, lansat în 2017, prin care se aduce cinstire voievodului Ştefan cel Mare.
Numeroşi suceveni s-au arătat dornici să încerce gusturi şi arome noi, de altădată, au fost curioşi să încerce preparatele, dar şi să-l vadă pe Chef Scărlătescu „la cratiţă”.
De altfel, juratul emisiunii „Chefi la cuţite”, difuzată de Antena 1, s-a bucurat de un val de simpatie enorm din partea sucevenilor, aceştia surprinzând zeci de cadre foto cu vedeta şi asistând la sesiunea de gătit.
Pasionaţi sau nu de gastronomie, sucevenii l-au urmărit îndeaproape pe Chef Scărlătescu, iar acesta a răspuns cu jovialitate tuturor celor care au vrut să aibă ca amintire o fotografie cu el.
Întrebat ce va găti, bucătarul a răspuns: ”Pe vremuri nu exista frigider şi atunci oamenii îşi conservau carnea cu sare. Şi atunci ce mâncăm astăzi? Pastramă. Vom mânca pui prăjit, aşa cum făcea bunica, iar ea ştia de la străbunica cum se face. Noi când eram mititei veneam la bunica acasă, eram aşa slăbuţi. Şi lua bunica un pui şi îl tăia în bucăţi mari, îl punea în ceaun şi ne dădea de mâncare. Şi ne spunea <Luaţi de mâncaţi, nu răbdaţi ca acasă>. Şi asta facem noi astăzi. O să prăjim nişte pui şi îl dăm cu usturoi, o să prăjim nişte pastramă, porc”.
Preparate cu ingrediente simple, fără ceapă sau ulei
Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a menţionat că pentru meniurile pregătite se vor folosi ingrediente simple, ce erau şi în secolul al XV-lea, porc, pui, untură, usturoi, pătrunjel, sare, piper, fără ceapă şi fără ulei,
„Nu ştiu câtă lume ştie că în secolul XV nu exista ceapă. Puţină lume ştie astăzi că mâncărurile de post, de exemplu, se făceau cu untură animală. Era permisă pentru mâncărurile de post. Nu ne propunem astăzi să facem o radiografie a acestui segment din viaţa de atunci, dar, fără îndoială, vizitatorii se vor întreba <De ce nu cartofi?>, <De ce nu mămăligă?>, <De ce nu ardei?>, <De ce nu roşii?> Pentru că nu erau”.
Ursu a mai menţionat că acţiunea găzduită de Muzeul Satului Bucovinean „este un eveniment din cadrul Programului Ştefanian, program care îşi propune punerea în valoare a epocii ştefaniene. Dacă în ceilalţi ani a fost teatru, a fost muzică, anul acesta am zis să mergem pe gastronomie pentru că, vrem nu vrem, aceasta era o parte importantă a vieţii cotidiene în secolul XV. Evenimentul de astăzi încearcă să propună publicului şi un altfel de gătit, cu foarte puţine ingrediente”. Acesta a mulţumit pentru sprijin şi sponsorilor – Auchan, Lidl şi Carpatis.
La rândul său, Gheorghe Niţă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, instituţie care a înfiinţat Programul Ştefanian, a menţionat că gastronomia bucovineană a fost şi este renumită, că este un fan al acesteia, amintind şi de câteva preparate pe care le preferă.