Un public destul de numeros a asistat, miercuri dimineaţă, la ora 10.00, la „Ceremonia publică de înălţare a Drapelului României”, în „Piaţa Tricolorului” din centrul Sucevei. Ceremonia a marcat Sărbătoarea Drapelului Naţional, care are loc în fiecare an pe 26 iunie.
Au rostit alocuţiuni referitoare la semnificaţia evenimentului prefectul de Suceava, Mirela Elena Adomnicăi, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Gheorghe Niţă şi viceprimarul municipiului Suceava Lucian Harşovschi. Aceştia au vorbit despre semnificaţia drapelului şi i-au îndemnat pe suceveni şi mai ales pe cei mai tineri să aibă măcar un tricolor acasă şi să fie mândri de el şi de ţara lor, de noţiunea de patriotism şi înţelegerea ei în sensul bun.
Gheorghe Niţă a recitat şi o poezie patriotică, având un talent evident în acest sens.
Momentul principal al ceremonialului a fost cel de înălţare pe catarg a Drapelului României şi de intonare a Imnului de Stat. Drapelul a fost binecuvântat de un sobor de preoţi ai Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
Ca element de noutate, un numeros grup de elevi de la Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni, dirijat de preotul militar Gheorghe Cătălin Simion, a intonat Imnul de Stat şi apoi cântece patriotice.
Onorul a fost prezentat de militari ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava şi elevi ai Şcolii Militare Fălticeni, care au defilat acompaniaţi de Fanfara Primăriei municipiului Suceava.
În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti,Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii". Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.