Un procuror sucevean critică în termeni duri activitatea DNA

Procurorul sucevean Sorin Iaşinovschi a criticat în termeni duri activitatea DNA şi modalităţile prin care această instituţie înţelegea să-şi facă treaba. Aceste date se regăsesc în proiectul de management prezentat de Sorin Iaşinovschi cu care a participat la concursul pentru funcţia de şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, concurs la care a primit nota 8,85, insuficient pentru a fi peste celălalt candidat, Adina Florea.

„Sunt o serie de exemple concrete şi au fost indicate situaţii în care judecătorii desemnaţi să judece cauze de corupţie au fost la rândul lor interceptaţi, chemaţi la audieri cât timp dosarele erau în curs, pentru ca apoi să se constate că acei judecători nu au avut legătură cu vreo faptă de corupţie, ori chiar situaţii în care procurorii DNA au anchetat judecători cu privire la cauzele pe care aceştia le-au judecat, prin încălcarea secretului deliberării”, a arătat Sorin Iaşinovschi.

Membru al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, procurorul sucevean a venit şi cu date concrete. Astfel, în perioada 2014-2018, la solicitarea DNA, aproape 3.000 de magistraţi din întreaga ţara au făcut obiectul mandatelor de supraveghere tehnică. În cei patru ani analizaţi au fost formulate 5.935 de solicitări DNA, dintre care 5.762 au fost aprobate.

„Dovada că a fost o supraveghere în masă a judecătorilor şi procurorilor de către DNA este confirmată de faptul că, în perioada 2014-2018, au fost trimişi în judecată câţiva magistraţi, deşi o mare parte dintre ei au fost achitaţi. Deci undeva mai puţin de 1% din numărul mare de magistraţi puşi sub supraveghere au fost trimişi în judecată”, a menţionat Sorin Iaşinovschi.

„Ceea ce este foarte grav este că multe dintre aceste mandate au fost emise cu încălcarea Codului de procedură penală”

Potrivit procurorului sucevean, au existat şi alte lucruri care nu au mers normal în actul de justiţie din România.

„Ceea ce este foarte grav este că multe dintre aceste mandate au fost emise cu încălcarea Codului de procedură penală. Inspecţia Judiciară a constatat că o bună parte dintre încheierile instanţelor nu cuprind motivele de fapt şi/sau de drept, care au fost avute în vedere de judecătorul de drepturi şi libertăţi, în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Codul de procedură penală; în considerentele hotărârilor fiind copiat în întregime referatul procurorului cu propunere de dispunere a măsurilor de supraveghere, motivarea judecătorului fiind inexistentă, la fel şi controlul efectiv al judecătorului în legătură cu îndeplinirea condiţiilor pentru emiterea mandatelor, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru actul de justiţie, inclusiv din perspectiva respectării dreptului la viaţa privată şi familie”, a arătat Sorin Iaşinovschi.

În opinia procurorului sucevean, prin obiectivele propuse, Secţia pentru investigare infracţiunilor din Justiţie trebuie să înlăture, în limitele competenţei, efectele negative care au apărut ca urmarea derapajelor de la normele de drept, să asigure desfăşurarea activităţii respectând cadrul legal existent şi, totodată, să prevină pe viitor încălcarea normelor de drept de către cei îndrituiţi să le aplice.

De altfel, Sorin Iaşinovschi este de părere că această Secţie nu s-a înfiinţat pentru a combate un fenomen infracţional de anvergură care ar exista în rândul magistraţilor, ci pentru a înlătura orice posibile presiuni care ar putea fi exercitate din partea organelor de urmărire penală asupra judecătorilor şi procurorilor.