Sinagoga din Fălticeni şi-a deschis uşile pentru publicul iubitor de artă

Asociaţia “Fălticeni Cultural”, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Comunitatea Evreilor Fălticeni au organizat sâmbătă, 15 iunie, „Ziua Culturii Fălticenene”. Manifestarea a început cu slujba de pomenire a personalităţilor oraşului, oficiată de un sobor de preoţi la Catedrala „Învierea Domnului”. Din bogata galerie a oamenilor de cultură şi de ştiinţă din urbea de pe Şomuz au fost pomenite peste 60 de nume, printre ei numărându-se scriitorii Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, Monica Lovinescu, Nicu Gane, Nicolae Labiş, sculptorul Ion Irimescu, academicienii Mihai Băcescu şi Constantin Ciopraga, actorul Grigore Vasiliu Birlic, Sofia Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume, Angela Lefterescu, prima femeie comandant de navă din marina românească, Sofia Cocea, prima femeie gazetar din România.

La finalul slujbei, preotul Bogdan Apostol a făcut câteva referiri la Fălticeni - localitate aflată pe locul doi în ţară ca densitate de personalităţi raportat la numărul de locuitori, precizând că „urmaşii sunt mândri să îi pomenească pe cei care au plecat la ceruri şi au lăsat urme adânci în memoria şi istoria acestui oraş”.

Un alt slujitor al Domnului, preotul Gheorghe Lungu, şi-a exprimat „gustul amar” al lipsei fălticenenilor la această slujbă de pomenire. „Astăzi este o manifestare, o pomenire a unor personalităţi, a unor rădăcini ale oraşului Fălticeni. Unde sunt fălticenenii care îşi ştiu rădăcinile? Să nu ne uităm rădăcinile!”, a fost rugămintea preotului Gheorghe Lungu.

După slujba de pomenire la monumentele şi mormintele personalităţilor fălticenene din cele două cimitire, Grădini şi Oprişeni, au fost depuse coroane şi flori din partea şcolilor gimnaziale „Ion Irimescu” şi „Ioan Ciurea”, a Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu”, a Asociaţiei “Fălticeni Cultural” .

Concert extraordinar de muzică corală şi muzică clasică

De la ora 18,00, la Sinagoga Mare a avut loc un spectacol extraordinar deschis de Corul Marii Uniri al Ateneului Iaşi, condus de tenorul Operei Naţionale Române Iaşi, Andrei Fermeşanu. Corul reuneşte absolvenţi ai Conservatorului din Iaşi şi membri permanenţi ai ansamblurilor vocale aferente instituţiilor muzicale de cultură din Iaşi: Opera Naţională şi Filarmonica Moldova. În spectacolul oferit au putut fi ascultate imnul regal şi cele mai cunoscute cântece patriotice, piese de front, prelucrări din folclorul tradiţional. Fălticenenii i-au putut admira pe corişti în uniformele de evidentă referinţă militară, reprezentând stilizări ale celor purtate de soldaţii şi ofiţerii din armata română în Primul Război Mondial.

Pe lângă piesele de muzică clasică, Cvartetul Passione din Bucureşti a oferit şi un recital gustat şi aplaudat de public cu cele mai cunoscute piese din folclorul tradiţional evreiesc. La rândul său, Grupul “Moldava” al Clubului Copiilor Fălticeni, pregătit de solista de muzică populară Lenuţa Rusu, a interpretat cele mai cunoscute cântece pe versurile poetului naţional Mihai Eminescu.

Istorie şi artă în patru expoziţii

Tot la sinagogă au fost vernisate expoziţiile „Fălticeniul în viziunea caricaturistului Doru Axinte” şi „Fălticeniul de altădată” a colecţionarului de fotografii Marinel Danilă. În cele două expoziţii se regăseşte prin grafică sau prin obiectivul aparatului foto perioada anilor 1950-1965, când economia urbei de pe Şomuz se reducea aproape exclusiv la comerţul făcut de evrei şi la vechile meserii, cum ar fi pomicultura, prelucrarea lemnului şi mai apoi a firelor de in şi cânepă, care, ca un magnet, atrăgeau spre oraş tinerii dornici să-şi găsească un rost în viaţă.

Expoziţia „Radu Bercea – poezie şi culoare” i-a încântat pe cei prezenţi prin varietatea de teme şi stiluri artistice abordate de cunoscutul pictor humorean, care a şi oferit invitaţilor la eveniment câte un tablou. Expoziţia „Regina Maria – regina soldat” a prezentat publicului imagini inedite cu Suverana României, realizate în timpul Primului Război Mondial.

Un eveniment de înaltă ţinută dedicat contribuţiei majore a comunităţii evreieşti în dezvoltarea vieţii culturale

Manifestarea a inclus şi un concurs de recitare din lirica românească şi universală. Cei mai buni recitatori, din municipiile Fălticeni şi Suceava, dar şi din comunele judeţului, desemnaţi de un juriu format din profesori de limba şi literatura română de la şcolile şi liceele din urbea de pe Şomuz, au fost răsplătiţi cu diplome şi premii în bani oferite de sponsorii manifestării.

Deschiderea Sinagogii Mari din Fălticeni pentru manifestări culturale este un proiect comun al lui Robert Steinmetz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Fălticeni, şi al preotului Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei “Fălticeni Cultural”, sprijinit de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

„Proiectul acesta a apărut în urma unei discuţii cu preotul Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei Fălticeni Cultural, care în urma unei vizite la sinagoga noastră a apreciat dimensiunile mari şi calitatea sunetului. Pentru noi, ca şi comunitate evreiască, nu a fost nici o problemă să ne implicăm alături de Asociaţia <Fălticeni Cultural> în organizarea şi desfăşurarea unui eveniment care este de înaltă ţinută. Nu trebuie să uităm contribuţia majoră a comunităţii evreieşti în dezvoltarea vieţii culturale. Comunitatea evreiască din Fălticeni a fost majoritară o bună bucată de vreme, din statistici, în anul 1920, 63% din populaţie erau evrei, care şi-au pus amprenta pe toate aspectele vieţii sociale, economice, culturale. A venit şi rândul nostru, chiar dacă comunitatea noastră este mult redusă faţă de anii anteriori, să ne punem amprenta pe linie culturală. Ne-am implicat pentru că şi comunitatea evreilor din Fălticeni a avut foarte multe personalităţi, cel mai cunoscut fiind primul rabin al României, domnul doctor Moses Rosen, membru de onoare al Academiei Române, care a copilărit şi a făcut şcoala la Fălticeni, a slujit în sinagogile din Fălticeni, inclusiv în sinagoga în care ne aflăm acum”, ne-a spus Robert Steinmetz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Fălticeni.

Evenimentul cultural al anului 2019 organizat la Sinagogă

“Pe 15 iunie, începând din anul 2011, când am pornit prima ediţie a Festivalului Birlic, am organizat şi o primă pomenire a personalităţilor fălticenene. De atunci această zi importantă pentru noi, românii, ziua morţii lui Mihai Eminescu s-a transformat Ziua culturii fălticenene pentru că, pe lângă Mihai Eminescu, ne aducem aminte de marii oameni de cultură. Anul acesta este cu totul altceva. Noi am vrut să facem anul trecut, în Anul Centenar, această înfrăţire între Asociaţia <Fălticeni Cultural> şi Comunitatea Evreilor pentru că oraşul Fălticeni este întemeiat de evrei, mult timp ei au constituit populaţia majoritară a oraşului, am trăit foarte bine cu ei şi multe activităţi culturale le-au organizat ei. Ei au dat ora exactă şi startul  în cultura fălticeneană şi poate nu întâmplător Fălticeniul este considerat un mare oraş cultural, deşi, ca şi număr de locuitori este un orăşel.

Spectacolul de la Sinagoga Mare este un eveniment al anului 2019, este evenimentul nostru de suflet, sinagoga are o acustică foarte bună şi avem un public select. Cu 400 de locuri pe scaune Sinagoga este cea mai mare sală de spectacole din Fălticeni”, a precizat preotul Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei „Fălticeni Cultural”.