Momente unice la ediţia din acest an a Festivalului Literar „Mihai Eminescu” de la Dumbrăveni

Sub un soare arzător şi cu urechea mângâiată de sunetele naiului bine strunit de maestrul Nicolae Voiculeţ a debutat cea de-a 12 ediţie a Festivalului Literar „Mihai Eminescu” de la Dumbrăveni. În fapt, a fost un preludiu al manifestărilor, şi asta pentru că ediţia din acest an a debutat cu o dezvelire de busturi care vor fi amplasate în faţa viitorului Centru Cultural Dumbrăveni – Academician Eugen Simion, clădire aflată în plină construcţie.

„Celor care lucrează pentru ţara asta este bine să le spunem cât sunt în viaţă că au făcut lucruri bune şi, de aceea, cred că nu e nimic exagerat să le facem statui”, a început prezentarea Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni. A fost un cuvânt cu trimitere la ceea ce urma să se întâmple, mai exact dezvelirea busturilor din bronz ale academicienilor Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, şi Mihai Cimpoi, din Republica Moldova.

Între busturile celor doi mari oameni de cultură de pe cele două maluri ale Prutului a fost amplasat bustul marelui om politic al României secolului al XIX-lea Mihail Kogălniceanu.

Invitat să ia cuvântul, preşedintele Academiei Moldovei, academicianul Gheorghe Duca, a apreciat că atât Eugen Simion, cât şi Mihai Cimpoi sunt critici literari clasici în viaţă.

„Pentru mine e un eveniment de mare amploare pentru cultura românească. Cei doi academicieni merită să aibă busturi cât sunt în viaţă. Felicit primarul şi locuitorii acestei comune pentru tot ceea ce fac aici, la Dumbrăveni. Vivat criticii noştri literari! Vivat România!”, a fost mesajul lui Gheorghe Duca.

Câteva cuvinte a rostit şi Virgil Tănase, fost director al Centrului Cultural Român de la Paris. „Avem nevoie de repere, de coloane faţă de care să ne definim pe noi şi drumul nostru ca naţie. Cei doi oameni de cultură sunt asemenea repere pentru tot ceea ce au făcut şi fac pentru cultura românească”, a spus Virgil Tănase.

La finalul acestor scurte discursuri s-a trecut la dezvelirea busturilor, moment de emoţie pentru academicienii Eugen Simion şi Mihai Cimpoi, care au glumit pe seama celor de pe soclu şi au menţionat că se bucură că îl au la mijloc pe Mihail Kogălniceanu pentru că „în felul ăsta nu ne putem certa”.

„Se spune că nimeni nu-i profet în ţara lui, dar dumneavoastră, domnule primar, aţi demonstrat contrariul”

Festivalul în sine a debutat cu o surpriză oferită de organizatori în colaborare cu cei de la Romfilatelia, prin intermediul directorului Cristina Popescu. A fost prezentat un album dedicat lui Mihai Eminescu, la 80 de ani la primul timbru dedicat poetului nostru naţional, în 1939. A fost vorba de un album de mărci poştale de suflet despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu. Asemenea albume au primit şi academicienii Eugen Simion şi Mihai Cimpoi, prilej pentru ultimul dintre ei să spună cu recunoscutu-i umor: „sunt un academician de marcă”.

Primăria Dumbrăveni a primit două panouri cu imagini din albumele dedicate celor doi academicieni, panouri pe care şi-au pus semnătura la final toţi oaspeţii de seamă ai manifestării de sâmbătă.

Imediat după acest moment au fost invitaţi să vorbească doi invitaţi speciali, care au ajuns la Dumbrăveni pentru prima dată sâmbătă, dar care au promis că vor reveni cu plăcere.

Secretarul Academiei Regale a Belgiei, scriitorul Jacques de Decker, a mărturisit că „acest eveniment este literalmente extraordinar pentru că trăim timpuri neliniştitoare. Ceea ce faceţi acum este absolut legitim. În lumea francofoniei se spune că nimeni nu-i profet în ţara lui, dar dumneavoastră, domnule primar, aţi demonstrat contrariul”.

Şi celălalt invitat de marcă, profesorul francez Serge Fauchereau, şi-a exprimat încântarea pentru că a ajuns la Dumbrăveni.

„Sunt foarte mulţumit şi bucuros că sunt aici, la 50 de ani după ce am venit pentru prima oară în România. Ceea ce faceţi aici este foarte important pentru schimburile dintre oameni şi viaţa culturală pentru că rezistă schematizării culturii”, a arătat Serge Fauchereau.

„Ceea ce se petrece aici este o sărbătoare a literaturii, a culturii, a eminescologilor şi a României”

Aflat în prezidiu, academicianul Gheorghe Duca a apreciat că pe ambele maluri ale Prutului trebuie să se vorbească mai des despre valorile existente.

„Politicienii vin şi pleacă, dar noi rămânem şi vorbim de Eminescu pentru că el este o filosofie de viaţă”, a spus preşedintele Academiei Moldovei.

Vicepreşedintele Academiei Române, academicianul Victor Voicu, a numit limba română „latina estică a Europei” şi este de părere că Suceava este „leagănul culturii şi civilizaţiei româneşti”.

„Lumea europeană are o cultură cu totul specială şi este o cultură fundamentală a lumii”, a opinat academicianul Victor Voicu.

Discursurile celor prezenţi la evenimentul de sâmbătă, 15 iunie, de la Dumbrăveni, au fost întrerupte de momentele oferite de naistul Nicolae Voiculeţ, care le-a transmis celor din sală că „îmi este greu să mai scot un sunet după ce au vorbit toţi aceşti oameni importanţi”.

Şi academicianul Vasile Tărâţanu de la Cernăuţi a oferit propriul moment artistic şi a citit „Stele în cer”, poezia găsită în buzunarul halatului lui Mihai Eminescu după moartea sa.

„Ceea ce se petrece aici este o sărbătoare a literaturii, a culturii, a eminescologilor şi a României”, a concluzionat Vasile Tărâţanu.

Academician Eugen Simion: „M-am emoţionat mai mult că v-aţi gândit să daţi numele meu centrului cultural pe care-l ridicaţi”

„Să dau sau să nu dau mâna cu ea”. Acestea sunt cuvintele pe care academicianul Eugen Simion le-a rostit cu ocazia Festivalului „Mihai Eminescu” când s-a referit la bustul care-l reprezintă la Dumbrăveni.

Eugen Simion a mărturisit apoi că Academia Română este „complice” la tot ceea ce se petrece la Dumbrăveni şi că de 10 ani vine cu plăcere în acest colţ de ţară.

„Sunt ataşat de acest eveniment şi am mutat practic evenimentele care se organizau în aula Academiei Române aici, la Dumbrăveni. M-am emoţionat mai mult că v-aţi gândit să daţi numele meu centrului cultural pe care-l ridicaţi şi în fiecare an pe 15 iunie venim aici să arătăm că există şi altă Românie. Trecând prin Bucovina i-am dat dreptate Papei Francisc, da, aici este grădina Maicii Domnului”, au fost vorbele academicianului Eugen Simion.

Fostul preşedinte al Academiei Române a ţinut să-i aducă mulţumiri „binefăcătorului meu”, Dan Pavăl, administratorul şi acţionarul firmei sucevene Eurospeed, fără de care cele trei cărţi ale lui Eugen Simion, „Convorbiri cu Petru Dumitriu”, „În ariergarda avangardei” şi „Moartea lui Mercuţio”, nu ar fi putut vedea lumina tiparului.

Şi celălalt academician căruia i s-a ridicat un bust a vorbit despre acest eveniment. Mihai Cimpoi şi-a amintit că în 1987 apărea la Riga un volum dedicat lui Tudor Arghezi, iar prefaţa a fost scrisă de el, iar letonii l-au trecut cu numele de Mihaius Cimpoius.

„Între timp, imaginea mea a crescut, de la Mihaius Cimpoius, la Mihaius Cimpoius cu statuie. Aici, la Dumbrăveni, vin mereu de la acasă la acasă. Iar dumneavoastră, domnule primar, dacă nu veţi fi ales pentru încă un mandat să ştiţi că avem vacant postul de primar al Chişinăului, iar dacă veţi fi ales vă propun să le cumulaţi”.

Nicolae Voiculeţ vrea să organizeze la Dumbrăveni un festival internaţional de nai

Şi la ediţia din acest an a Festivalului Literar „Mihai Eminescu” s-au acordat mai multe diplome, iar o parte dintre invitaţi au devenit cetăţeni de onoare ai comunei Dumbrăveni. Aceştia sunt vicepreşedintele Academiei Române, Victor Voicu, academicianul Maria Duca din Republica Moldova, Vasile Dulgher, tot din Republica Moldova, precum şi maestrul Nicolae Voiculeţ.

„Vă mulţumesc pentru această distincţie şi vă promit că voi fi un cetăţean de onoare activ al comunei. Iar primul meu gând este acela de a organiza la Dumbrăveni un festival internaţional de nai”, a spus Nicolae Voiculeţ.

Premiile ediţiei din acest au plecat în Belgia şi Franţa

Marele premiu al Festivalului Literar „Mihai Eminescu” s-a împărţit anul acesta. Oaspeţii de seamă ai manifestării, secretarul Academiei Regale a Belgiei, scriitorul Jacques de Decker, şi profesorul francez Serge Fauchereau au avut onoarea de a primi acest premiu. În afara diplomelor special tipărite, aceştia au primit şi câte 5.000 de euro. La finalul evenimentului de sâmbătă, primarul Ioan Pavăl a anunţat că ediţia de anul viitor se va bucura şi de alţi invitaţi de marcă, din Spania şi Israel.