Cei mai buni fasonatori suceveni s-au întrecut la sediul Ocolului Silvic Breaza

Una dintre cele mai spectaculoase competiţii profesionale care se desfăşoară an de an în judeţul Suceava, concursul „Cel mai bun fasonator mecanic”, a avut loc marţi, la sediul Ocolului Silvic Breaza.

Dacă de obicei probele de concurs se desfăşurau la mijloc de codru des, acolo unde fasonatorii îşi desfăşoară activitatea de zi cu zi, acum, din cauza condiţiilor meteo, competiţia s-a desfăşurat „în poligon”, într-o zonă special amenajată în acest scop.

Acolo s-au reunit, dis-de-dimineaţă, reprezentanţii celor 17 echipe de fasonatori mecanici din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, cei mai buni dintre cei mai buni concurând pentru a fi desemnat un reprezentant al judeţului la competiţia naţională.

Evenimentul a avut loc chiar de Ziua Porţilor Deschide, sărbătorită pe 11 iunie de Regia Naţională a Pădurilor şi de toate direcţiile şi ocoalele silvice din ţară.

„Principalii participanţi la evenimentele organizate la sediu şi la toate ocoalele silvice din Suceava sunt copiii – viitorul nostru, pe care contăm că vor duce mai departe ideea de pădure, viaţă şi de mai bine pe Terra. Cei mai mulţi dintre ei au participat şi la campanii de plantare şi au avut ocazia să îşi pună numele pe copacii plantaţi de ei”, a spus inginerul silvic George Celsie, purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Suceava.

Testare şi motivare, prin competiţii profesionale, pentru cei care fac o meserie grea şi periculoasă

Lemn, emoţii şi sudoare, vuiet de motoare, talent şi îndemânare, aşa poate fi caracterizat, pe scurt, concursul „Cel mai bun fasonator mecanic”, devenit o tradiţie la nivelul judeţului, care s-a remarcat prin rezultate excelente obţinute în timp la competiţiile naţionale.

„La concurs participă muncitorii noştri cei mai pricepuţi de la cele 17 formaţii de exploatare material lemnos din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, care îl sortează şi îl valorifică către industrie ca buştean de gater sau lemn pentru construcţii, dar şi către populaţie, ca lemn de foc. Cel mai bun fasonator, desemnat în urma acestui concurs, va participa la finele acestei luni la etapa naţională, organizată de Regia Naţională a Pădurilor, la Direcţia Silvică Alba. Prin această acţiune noi avem mai multe obiective de atins, în primul rând fiind o verificare a cunoştinţelor de securitate în muncă şi pe linia folosirii echipamentelor de protecţie. Dar, în acelaşi timp, vrem să îi motivăm şi să îi fidelizăm pe muncitori, mai ales că în ziua de azi este o mare problemă cu forţa de muncă, nu numai în sectorul forestier”, a precizat Cătălin Diaconescu, director comercial în cadrul Direcţiei Silvice Suceava.

Timp de opt ore, cei 17 fasonatori mecanici, cunoscuţi în limbaj popular drept „drujbişti”, îmbrăcaţi corespunzător muncii de fasonator mecanic, dotaţi cu drujbe, dar şi cu echipamentele de protecţie necesare, au efectuat cele cinci probe din concurs, sub atenta supraveghere şi îndrumare a unui juriu profesionist, reprezentanţii Colegiului Silvic „Bucovina” de la Câmpulung Moldovenesc – profesorii Claudiu Popescu şi Cristi Barbu, precum şi doi elevi, proaspăt ocupaţi ai locului III la campionatul european, desfăşurat săptămâna trecută în Suedia.

„Competiţia este parte componentă a programului de Securitate şi Sănătate în Muncă, care este o acţiune permanentă. Concursul constă în cinci probe, începând cu schimbatul lanţului, tăierea de precizie, tăierea combinată, doborâtul arborelui şi cepuitul. Scopul acestor acţiuni este de a evita, pe cât posibil, producerea unor evenimente nedorite. În acest sistem există patru componente: executantul, mijlocul de producţie – motoferăstrăul, sarcina de muncă – ceea ce are el de făcut şi mediul de muncă, care diferă foarte mult. Vorbim de o meserie dificilă, riscantă.

Prima probă este şi una dintre cele mai grele, pentru că dacă nu se desfăşoară cursiv şi repede se depunctează, iar dacă se pune lama invers, nu mai porneşte motoferăstrăul”, a explicat Cristian Tomniuc, responsabil SSM şi organizator.

O probă grea, la propriu şi la figurat, este cea a doborârii buştenilor, în care fiecare concurent are de decupat o porţiune din trunchi – tapă, după reguli precise, folosite în exploatarea masei lemnoase, pentru ca arborele să se prăbuşească într-un punct anume, astfel încât să producă cât mai puţine pagube în jur.

„Acest concurs testează atât îndemânarea celor care participă la el, cât şi pregătirea lor profesională, inclusiv în domeniul securităţii muncii. Scopul acestei activităţi este prevenirea producerii evenimentelor negative – a accidentelor de muncă”, consideră  Romeo Butnaru, inspector-şef al ITM Suceava, prezent la fiecare ediţie, care a precizat că în ultimul an, la nivelul întregului judeţ, la toţi operatorii economici, au fost în total şapte evenimente nedorite, din care patru soldate cu deces şi trei cu vătămări corporale.

Ultima probă, probabil şi cea mai spectaculoasă, a fost cea de cepuire.

Fiecărui concurent i-a revenit un trunchi de copac, împănat cu cepuri de lemn, amplasate la distanţe stabilite prin regulament, într-un anumit unghi, pe care trebuia să îl cureţe, cu drujba, în timp record, fără a face mişcări greşite, care l-ar expune vreunui pericol. Mai mult, tăieturile trebuiau să fie făcute ras pe suprafaţa trunchiului, orice diferenţă de peste 5 mm fiind depunctată.

Îndemânarea fasonatorilor silvici, dobândită în practica de zi cu zi, şi-a spus cuvântul, aceştia descurcându-se foarte bine, deşi proba respectivă este destul de recentă.

Concursul fasonatorilor, găzduit de una dintre cele mai vechi ocoale silvice din ţară

Ediţia din acest an, prima care nu s-a desfăşurat în pădure, ci în poligon, a fost găzduită de Ocolul Silvic Breaza, care, deşi este unul dintre cele mai vechi din ţară, cu 133 de ani de existenţă, nu are formaţie proprie de exploatare.

„Ocolul Silvic Breaza are o veche tradiţie în silvicultură, a luat fiinţă în 1886, la iniţiativa Casei Regale Austriece, prin administratorii din acel moment, Fondul Bisericesc. În timpul celor două războaie mondiale, sediul ocolului silvic a funcţionat ca spital. Deşi noi nu avem formaţii de exploatare proprie, suntem gazde pentru eveniment”, a precizat Mihai Liţu, şeful de ocol.

Premianţii concursului „Cel mai bun fasonator”

„După muncă şi răsplată” a fost, în cazul de faţă, „după punctaje”.

Cum fiecare dintre concurenţi a câştigat mai mult la o probă, dar a pierdut la alta, jurizarea a fost foarte strânsă, departajarea concurenţilor făcându-se uneori la o diferenţă foarte mică.

Tocmai de aceea, pe podium, ocupanţi ai primelor trei locuri au fost patru persoane.

Premiul I a fost câştigat de Daniel-Ionel Pocolin, de la OS Crucea, care va reprezenta judeţul la faza naţională, Locul II - Cristinel Cucec, de la OS Moldoviţa, iar pe locul III, la egalitate, s-au situat Gheorghe Constantin Bălău, de la OS Broşteni, şi Hendric Revai, de la OS Solca.

Toţi ceilalţi concurenţi, de la Dorna Candrenilor – Toader Candrea, Pojorâta - Vasile Flocea, Vama – Dumitru Pelinari, Frasin – Gheorghe Turenschi, Stulpicani – Gheorghe Popa, Gura Humorului – Vasile Catargiu, Marginea – Gheorghe Roteliuc, Putna – Dumitru Rotar, Falcău – Ilie Popescu, Brodina – Vasile Cotos, Mălini – Viorel Panţiru, Râşca – Petru Clipa şi Pătrăuţi – Gheorghe Berariu, au primit menţiuni, premii de la sponsori şi un premiu în bani, oferit tuturor participanţilor de către Direcţia Silvică Suceava, conform contractului de muncă negociat cu Sindicatul „Silvicultorul”.