Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Un proiect de lege care urmează să fie discutat în Senatul României, privind interzicerea pentru o perioadă de 10 ani a exportului de masă lemnoasă, inclusiv cherestea, ar putea produce colapsul economic nu doar al judeţului Suceava, ci chiar un dezastru economic şi social la nivel naţional, prin falimentarea sectorului forestier, cu o activitate de cca. 2 miliarde de euro/an, dispariţia a peste 100.000 de locuri de muncă şi imposibilitatea asigurării costurilor de administrare a pădurilor, cu efect negativ pe termen lung.
Temă populistă, preluată în campania electorală şi propusă ca lege, fără o minimă documentare
Proiectul nr. B227/2019, depus în timpul campaniei electorale recent încheiate, are 13 iniţiatori şi preia o temă populistă, foarte vehiculată pe reţelele de socializare, cea a interzicerii exportului de masă lemnoasă, ca măsură de protejare a pădurilor, fără a se face nici măcar o analiză sumară a efectelor unei astfel de decizii şi fără consultarea specialiştilor în domeniu, obligatorie când e vorba de decizii cu impact major, la nivel naţional şi chiar internaţional.
Conform iniţiativei legislative, „se interzice pe o perioadă de 10 ani exportul de buştean cu sau fără coajă, sau lemn rotund, cherestea şi lemn de foc, începând cu 2020”.
Ce nu au luat în calcul iniţiatorii unei astfel de legi este efectul dezastruos asupra economiei naţionale, cu impact direct asupra pădurilor, din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru protejarea şi gestionarea lor durabilă.
Tocmai de aceea, un semnal de alarmă în acest sens este tras de către principala organizaţie profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere şi industrializarea lemnului – Asociaţia Forestierilor din România: „Considerăm că este o temă falsă pentru România - prin gestionarea durabilă a pădurilor trebuie să dăm valoare lemnului, iar acest lucru poate fi făcut doar printr-un mod responsabil şi sustenabil de administrare, exploatare, prelucrare şi valorificare.
Scopul iniţiativei legislative este gospodărirea durabilă a pădurilor - pentru atingerea acestui scop administratorii de fond forestier au nevoie în primul rând de resursele financiare necesare pentru a finanţa toate operaţiunile administrative ce conduc la o gestionare durabilă a pădurilor. De unde vor lua aceste resurse financiare dacă produsul lor nu va mai avea căutare?”
Suceava, cel mai afectat judeţ – dispar zeci de mii de locuri de muncă, iar populaţia rămâne fără lemn de foc
Suceava, judeţul cu cele mai mari suprafeţe de pădure din ţară, dar şi cu puternică industrie de exploatare şi prelucrare a lemnului, va fi cel mai afectat de măsura de interzicere a exportului de masă lemnoasă, în special cheresteaua, acesta fiind principalul produs finit valorificat pe pieţele externe, în special în ţările arabe şi cele asiatice.
„În primul rând vor fi afectaţi administratorii de fond forestier din Suceava, atât cei de stat cât şi cei privaţi, având în vedere că 90% sau chiar 100% din veniturile acestora sunt asigurate din vânzarea lemnului.
Interzicerea exportului de cherestea va afecta direct peste 1.200 de agenţi economici din judeţul Suceava - cca. 520 de operatori economici care operează în sectorul de exploatare forestieră şi cca. 700 de operatori economici care prelucrează primar lemnul, care vor trebui să-şi reducă sau chiar să-şi închidă activitatea”, atenţionează Ciprian Dumitru Muscă, preşedinte al Asociaţiei Forestierilor din România.
O problemă gravă, care va afecta populaţia tuturor localităţilor din judeţ, va fi cea a lipsei lemnului de foc, principalul combustibil cu care se asigură energia termică necesară în timpul sezonului rece, care în această parte a ţării durează şi şapte luni, sau chiar şi în restul anului, pentru prepararea apei calde.
Asta deoarece parchetele de exploatare conţin atât lemn de lucru, cât şi lemn de foc, iar în condiţiile în care lemnul de lucru nu va mai avea căutare, fiind interzis la comercializare, nici lemnul de foc nu va mai fi exploatat.
Scoaterea României de pe piaţa externă a lemnului, un suicid economic
În România capacitatea de consum intern a sortimentelor de masă lemnoasă supuse interzicerii la export este mult mai mică decât capacitatea de producţie a pădurilor. Anual se pot recolta din pădurile României 22 de milioane mc de lemn, dar în fapt se recoltează undeva la 90%, astfel încât să existe mereu o rezervă.
Din cele 19,5 milioane mc care se exploatează efectiv anual, cca. 9,5 milioane mc sunt utilizaţi ca lemn de lucru în industria de prelucrare, obţinându-se cherestea, furnir, panouri din lemn masiv, plăci (PAL, MDF, OSB, Panel), iar diferenţa o reprezintă lemnul de foc şi lemn pentru alte utilizări în mediul rural.
Pe de altă parte, România a devenit în ultimii ani un mare importator de masă lemnoasă - importăm pe segmentul răşinoase până la 3 milioane mc lemn rotund şi 0,5 milioane mc cherestea, iar pe segmentul foioase 0,12 milioane mc buştean şi aproape 0,1 milioane mc cherestea.
„Interzicerea exportului de buştean poate fi o măsura pozitivă, dar fără impact deosebit, deoarece exporturile de buştean din România sunt reduse - sub 30.000 mc buşteni răşinoase şi sub 100.000 mc buşteni foioase.
Interzicerea exportului de cherestea este un nonsens economic, în condiţiile în care România produce 5,5 milioane mc de cherestea din care exportă anual aproximativ 4 milioane mc, iar consumul intern reprezintă cca. 1,5 milioane mc”, consideră reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România.
În condiţiile în care România este în primii 10 jucători la nivel european pe piaţa de cherestea, loc obţinut foarte greu şi în condiţii de concurenţă acerbă cu competitori precum Austria, Germania, Rusia, Suedia sau Finlanda, este de neînţeles de ce se doreşte ca printr-o lege România să fie scoasă de pe piaţa externă a lemnului.
Falimentarea sectorului forestier şi pierderea a peste 100.000 de locuri de muncă
Unul dintre principiile de baza în administrarea pădurilor este valorificarea superioară a masei lemnoase. Or interzicerea comercializării cherestelei – produs obţinut din valorificarea superioară a masei lemnoase - echivalează cu o tentativă de subminare a economiei naţionale, după cum rezultă din analizele economice efectuate de specialişti în domeniu.
„În ultimii 3-4 ani, România a importat în mod constant aproximativ 3 milioane mc de lemn rotund anual, în timp ce exporturile s-au situat sub 100.000 mc de buştean anual! Exporturile de cherestea de răşinoase se bazează în mare măsura pe lemn importat, prin urmare ce logică ar exista în oprirea acestor exporturi? Deşeurile şi rumeguşul rezultate din prelucrarea acestui volum uriaş de lemn provenit din import ajută la echilibrarea cererii interne de resursă pentru industria plăcilor, industria peleţilor şi a producerii de energie pe bază de biomasă", a declarat şi Cătălin Tobescu, reprezentant Fordaq, Comunitatea Forestierilor din România, pentru News.ro.
„Singurul rezultat garantat al interzicerii exportului de cherestea este falimentarea sectorului forestier din România (o activitate estimată la cca. 2 miliarde de euro/an), pierderea a peste 100.000 de locuri de muncă, prăbuşirea pieţei lemnului în România şi implicit reducerea veniturilor administraţiei silvice până la nivelul imposibilităţii asigurării administrării pădurilor (costul de administrare al pădurilor este de cca. 1 miliard de euro/an), cu efect contrar celui de bună gestionare a pădurilor”, este avertismentul Asociaţiei Forestierilor din România, documentat cu cifre concrete.
