Specialişti din 11 ţări, prezenţi la Suceava, la întâlnirea Comitetului de Management al siturilor din Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO

Specialişti din 11 ţări europene care deţin păduri valoroase de fag s-au reunit la Suceava, în perioada 21 – 23 mai, în cadrul întâlnirii Comitetului de Management al siturilor din Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO.

Amplul evenimentul, organizat de Ministerul Apelor şi Pădurilor, s-a bucurat de un real succes, atât deplasările în teren, la două dintre cele mai spectaculoase situri UNESCO din judeţul Suceava -  Codrii Seculari de la Slătioara şi Mănăstirea Voroneţ, cât şi dezbaterile ulterioare, fiind apreciate de oaspeţii de seamă, din Austria, Germania, Ucraina, Spania, Slovacia, Slovenia, Italia, Belgia, Bulgaria, Croaţia şi România.

„Catedrala de lemn a naturii” şi „Capela Sixtină a Estului”, vizitate de specialişti din 11 ţări

Evenimentul care a adus la Suceava membrii Comitetului de Management al siturilor din Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, dar şi reprezentanţi ai Ministerului Apelor şi Pădurilor, precum şi ai Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, a inclus şi deplasări în teren, la două dintre cele mai spectaculoase situri UNESCO  din judeţ - Codrii Seculari de la Slătioara, cunoscuţi drept „Catedrala de lemn a naturii”, precum şi  Mănăstirea Voroneţ, supranumită „Capela Sixtină a Estului”.

Ambele destinaţii i-au fermecat pe distinşii oaspeţi, care vor deveni astfel ambasadori de seamă ai turismului în Bucovina.

Situaţia actuală şi proiectele de viitor ale siturilor naturale UNESCO, dezbătute la Suceava

Cea mai importantă componentă a evenimentului internaţional găzduit de judeţul Suceava a fost cea a dezbaterilor legate de administrarea zonelor tampon ale siturilor UNESCO, situaţia actuală a acestora şi proiecte în derulare care se desfăşoară în pădurile primare de fag.

Dezbaterile au debutat cu un mesaj de susţinere al ministrului Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, referitor la siturile naturale UNESCO de pe teritoriul României.

„Dintre speciile de arbori întâlnite în pădurile Europei, fagul este una dintre cele mai răspândite, iar în România aceasta ocupă cea mai mare suprafaţă din fondul forestier naţional, majoritatea arboretelor fiind localizate în arcul Carpatic. [...] Nu întâmplător întâlnirea de astăzi are loc în judeţul Suceava, deoarece aici avem unul din cele mai vechi exemple din România când o pădure este declarată ca arie protejată - Codrul secular Slătioara, în anul 1941 - şi care actualmente este parte componentă a sitului UNESCO”, a spus Ioan Deneş, care i-a asigurat pe invitaţi de sprijinul total al ministerului pe care îl reprezintă. Acesta i-a avut alături pe doi suceveni cu funcţii importante în ministerul pe care îl conduce – Daniel Coroamă, secretar de stat, şi Ciprian Muscă, consilierul său - de care s-a arătat foarte mândru, pentru că a găsit oameni muncitori, cu o foarte bună pregătire profesională.

„Ne aflăm la Suceava, în regiunea istorică a Bucovinei, care are o însemnătate specială deoarece ne aflăm în ţinutul fagilor - toponimia regiunii având la bază denumirea slavonă a fagului („buk”).

Fiind o specie atât de răspândită în peisajul forestier european, fagului i s-au dat nenumărate întrebuinţări, pădurile de fag ajungând în prezent să asigure servicii ecosistemice indispensabile, cum ar fi cele de protecţie împotriva eroziunii solului, atenuare a efectelor schimbărilor climatice şi nu în ultimul rând sursă de produse lemnoase şi nelemnoase pentru comunităţile locale din cuprinsul Munţilor Carpaţi”, a spus suceveanul Daniel Constantin Coroamă.

Acesta a apreciat faptul că printre activităţile agendei întâlnirii Reuniunii anuale a reprezentanţilor celor 12 state se află şi „elaborarea unui ghid de subzonare a zonelor tampon, cât şi metode posibile de compensare pentru comunităţile locale, acestea fiind aspecte esenţiale ale sustenabilităţii pe termen lung a sitului natural”.

Directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a fost de asemeni prezent la dezbaterile de la Suceava, avându-i alături pe profesioniştii suceveni Vasile Rusu, director economic al RNP, şi Sorin Ciobanu, şeful Direcţiei Silvice Suceava.

Prefectul judeţului Suceava, Mirela Adomnicăi, s-a aflat de asemeni la prezidiu, în vreme ce printre specialiştii internaţionali, de remarcat a fost şi prezenţa invitaţilor Viktoria Hasler - Ministerul Federal pentru Sustenabilitate şi Turism din Austria, dar şi a lui Hanns Kirchmeir – ECCO Institute of Ecology din Austria.

Prima parte a discuţiilor tehnice a vizat trecerea în revistă a situaţiei actuale a siturilor UNESCO, conform raportului anual depus de către reprezentanţii ţărilor participante.

Alte discuţii specifice au fost pe teme precum „Situaţia curentă a solicitărilor UNESCO, rapoarte şi pregătiri pentru a 43-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial”, „Ghiduri şi declaraţie a Valorii Excepţionale Universale”, „Procesul de extindere şi paşii următori” sau „Aspecte privind finanţarea – proiecte actuale şi viitoare şi posibile metode de compensare”.

O temă de mare interes a fost delimitarea zonelor tampon, în situaţia în care acestea cuprind 10.000 – 50.000 de hectare. S-a adoptat în principiu o subzonare compusă dintr-o bandă în jurul siturilor UNESCO, cu o lăţime de 50-100 metri, cu rol de protecţie, respectiv o bandă exterioară cu rol de conservare a peisajului.

Extinderea listei siturilor naturale UNESCO ce cuprind păduri primare de fag a fost de asemenea luată în discuţie, precum şi o serie de proiecte actuale şi viitoare.

La finalul discuţiilor a fost redactat draft-ul Documentului Strategic pentru siturile naturale UNESCO, precum şi cel al Ghidului privind zonarea suprafeţelor tampon pentru componentele UNESCO World Natural Heritage „Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe“, şi s-a discutat despre pregătirea celei de a 43-a Sesiuni A Comisiei Patrimoniului Mondial ce va avea loc în Baku, Azerbaijan, în perioada 30.06-10.07.2019.

Peste un sfert din totalul pădurilor valoroase de fag UNESCO din Europa se află în România

În România, fagul ocupă 32% din suprafaţa împădurită. Din acestea, opt situri cu o suprafaţă totală de 23.983 de hectare, cu o zonă tampon de 64.450 ha, au fost incluse în Patrimoniul Mondial al UNESCO în 2017, în cadrul unei iniţiative europene, coordonată în România de Ministerul Apelor şi Pădurilor, în colaborare cu Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea” şi organizaţiile de mediu WWF România şi Greenpeace România.

Șapte din aceste situri, adică 98,6% din suprafaţă, sunt păduri proprietatea publică a statului şi sunt administrate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, pădurile multiseculare valoroase de fag din Izvoarele Nerei, parcurile naţionale Domogled – Valea Cernei şi Cheile Nerei – Beuşniţa, în Masivul Cozia din judeţul Vâlcea, Groşii Țibleşului şi Strâmbu-Băiuţ din judeţul Maramureş şi Codrii Seculari Slătioara din judeţul Suceava,  care ocupă o suprafaţă de circa 609 hectare, cu o zonă tampon de 429,4 hectare.

La nivel european, România a inclus peste un sfert din totalul pădurilor valoroase de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO.