Vremea rece şi ploioasă a dus la întârzieri ale însămânţărilor de primăvară

Primăvara rece şi ploioasă din acest an a dus la o întârziere a însămânţărilor pentru mai multe culturi agricole, cele mai afectate fiind suprafeţele de porumb. Teoretic  porumbul se seamănă când în sol, la adâncimea de semănat, se înregistrează 10 grade, iar temperatura are tendinţă de creştere. Din acest punct de vedere însă, urmare a diferenţelor de temperatură înregistrate între zi şi noapte în ultimele săptămâni, pământul a rămas rece, nefiind îndeplinite condiţiile necesare înfiinţării culturilor de porumb. În curând se va ieşi din perioada optimă pentru semănat, plasată între 20 aprilie şi 10 mai, iar suprafaţa însămânţată cu porumb, din cea estimată la 37.865 de hectare, este de circa 53%. Conform prognozei de precipitaţii, la sfârşitul săptămânii în curs s-ar putea să existe o oarecare ameliorare a vremii, iar ştiut fiind faptul că primăvara pământul se zvântă repede, s-ar putea continua însămânţările.

Haralampie Duţu, directorul Direcţiei Agricole Suceava, ne-a relatat: ”Dacă s-ar face vreme bună, asta însemnând că s-ar putea intra în câmp la semănat şi în acelaşi timp să se înregistreze temperaturi ca într-o primăvară normală, spre jumătatea lunii mai porumbul ar putea fi deja însămânţat. Nu ar fi probleme, pentru că porumbul, în condiţii optime de umiditate şi temperatură, în circa 7-8 zile ar fi afară. Din cauza condiţiilor vitrege nu s-au semănat porumbul, soia şi nici fasolele, culturi cu pretenţii pentru temperaturi ridicate, însă sperăm ca în maximum două săptămâni campania de primăvară să se încheie.”

Din cele circa 8.000 de hectare rezervate culturii de soia, până în prezent nu s-a semănat nimic. Cartoful a fost însămânţat în cursul lunii aprilie, însă au fost probleme cu calitatea materialului semincer şi procurarea acestuia, după ce culturile au fost afectate de mană în cursul lunii iulie a anului trecut. În acelaşi timp, în acest an s-a însămânţat o suprafaţă de floarea-soarelui de 4.849 de hectare, observându-se o creştere mare faţă de anul trecut, când au fost cultivate circa 3.000 de hectare. Această cultură este una foarte eficientă, cu posibilitate mare de valorificare a producţiei şi fermierii s-au îndreptat în direcţia fructificării ei. În ceea ce priveşte cultura grâului, aceasta arată în general bine, iar deosebit de bine arată în acest moment culturile înfiinţate în primăvară, cerealele de primăvară, plantele furajere precum lucerna şi trifoiul, dar şi mazărea, aceste culturi beneficiind de umiditate şi condiţii bune de dezvoltare.

Încurcaţi de vremea rece au fost şi cultivatorii de tomate din primul ciclu al anului, aceştia fiind nevoiţi să folosească surse de încălzire pentru realizarea acestor culturi în timp. Având în vedere condiţiile atmosferice din nordul ţării, e posibil ca reprezentanţii Ministerului Agriculturii să dea în perioada următoare o derogare de prelungire a perioadei de fructificare a producţiei de roşii, după data limită de 31 mai.