Sucevenii arestaţi pentru trafic de migranţi îşi vor petrece Paştele în spatele gratiilor

Curtea de Apel Suceava a analizat ieri contestaţiile depuse de cele două persoane arestate la finalul săptămânii trecute pentru că treceau migranţi peste frontiera de stat, iar apoi le promiteau că-i duc în Occident. Judecătorul de drepturi şi libertăţi a menţinut măsura luată la Tribunalul Suceava şi a confirmat mandatele de arestare emise pe numele lui Aurelian Lucian Covaşă, zis „Lulu”, şi Vadim Frunză. Cei doi sunt acuzaţi de comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de migranţi în formă continuată şi contrabandă în formă continuată.

Faţă de alţi trei inculpaţi, respectiv Ioan Florin Chelab, zis „Polonu”, Sebastian Nicuşor Macoveiciuc, zis „Sebi”, şi Aurelian Vasile Cornea, judecătorul de drepturi şi libertăţi a dispus luarea măsurii controlului judiciar, cu obligaţiile aferente.

Cei cinci bărbaţi au fost reţinuţi vineri în urma unei acţiuni coordonate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul Teritorial Suceava. Iniţial, au fost reţinute șase persoane și s-au formulat propuneri de arestare pentru cinci inculpaţi. Percheziţiile au avut loc în judeţul Suceava, în zona Vicov și la Hunedoara.

Ca mod de operare, din datele structurilor de combatere a crimei organizate rezultă că din septembrie 2018 și până în prezent, membrii grupării au introdus pe teritoriul României, dinspre Ucraina, 23 de migranţi, în timp ce alţi patru au fost identificaţi de autorităţile ucrainene în proximitatea frontierei. În aceeași perioadă, există date că membrii grupării au făcut și contrabandă, fiind vorba de mai multe zeci de baxuri trecute peste frontieră.

Cum sunt transportaţi migranţii și cât le plătesc traficanţilor

Această acţiune vine în contextul în care în ultima perioadă de timp, poliţiștii de frontieră sau poliţiștii de la IPJ Suceava au prins mai multe grupuri de migranţi trecuţi fraudulos peste fâșia verde.   

De exemplu, la Bivolărie - Vicovu de Sus, un echipaj de la Sectorul Poliţiei de Frontieră (SPF) Brodina a identificat trei tineri care se deplasau pe jos, dinspre frontiera de stat către interiorul ţării. Cei trei aveau vârste cuprinse între 16 și 25 de ani și proveneau din trei ţări africane, Somalia, Algeria și Eritreea.

Într-un alt caz, trei irakieni au fost prinși de poliţiști pe raza comunei Putna, după ce trecuseră peste noapte fraudulos graniţa. Sunt doar două exemple din ultimele zile, însă nu singurele.

Procurorii DIICOT au arătat că migranţii care trec prin ţara noastră sunt de regulă originari din ţările Asiei Centrale și de Sud, sunt persoane care nu posedă documentele necesare pentru a intra legal în Uniunea Europeană și sunt racolaţi din Ucraina și transportaţi până în apropierea graniţei cu România. Aici sunt preluaţi de călăuze – cetăţeni ucraineni, care se ocupă de trecerea lor peste frontiera verde. În continuare, migranţii sunt preluaţi de către alte călăuze – cetăţeni români, care îi scot din zona de frontieră, în adăpostesc diverse perioade de timp pe la domiciliile lor, iar ulterior îi transferă altor membri ai grupării, care îi transportă către partea de vest a ţării, unde li se organizează ieșirea din România către Ungaria, tot în mod fraudulos.

Întreaga activitate infracţională este organizată și coordonată de pe teritoriul Ucrainei, desfășurându-se pe segmente, tipic unei reţele de trafic de migranţi.

Pentru transportul-călăuzirea unui migrant din ţara de origine și până în diverse ţări din Spaţiul Schengen se percep, de regulă, sume cuprinse între 6000 și 15.000 de dolari, iar plata acestora se face de regulă fragmentat, în avans, pentru diverse frontiere ce urmează a fi tranzitate. Migranţii sunt instruiţi ca în momentul depistării lor pe teritoriul României să solicite statut de refugiat, urmând a fi introduși în centrele de azilanţi (în cazul nostru centrul de la Rădăuţi), centre care au un regim liber, în sensul că, după ce sunt înregistraţi, migranţii pot părăsi centrele pe timpul zilei, între orele 8.00-20.00, fără formalităţi suplimentare.