Programul lansat de Guvern pentru asigurarea consumului intern, în extrasezon, din producţia autohtonă de tomate, se află deja în al treilea sezon agricol de derulare. Începând cu primăvara anului 2017, producătorii de tomate în spaţii protejate care se înscriu în acest program primesc din partea statului un ajutor de minimis în valoare de 3.000 de euro, dacă reuşesc să valorifice în perioadele de extrasezon o cantitate de 2.000 de kg de roşii. În cadrul programului, fermierii trebuie să cultive o suprafaţă minimă de 1.000 de metri pătraţi cu tomate şi să le valorifice în cadrul celor două cicluri de producţie, în perioada 1 ianuarie - 31 mai şi 1 noiembrie - 27 decembrie. După doi ani de acordare a acestui ajutor, o nouă hotărâre dată de Guvern la începutul lunii martie reglementează desfăşurarea programului în cursul acestui an. În noua hotărâre s-a făcut o diferenţiere în ceea ce priveşte înscrierea în ciclul I şi în ciclul II de producţie, iar în condiţiile în care un producător a încercat să producă această cantitate de două tone de tomate şi nu a reuşit să o valorifice în ciclul I, până la 31 mai, el îşi poate completa cantitatea valorificând roşiile în lunile noiembrie-decembrie.
Aceste fonduri i-au ajutat pe producători să investească în modernizări, precum achiziţionarea unor solarii moderne sau folosirea foliei stratificate de lungă durată şi i-au sprijinit în plata unor cheltuieli, numărul celor înscrişi în program ajungând la 41, în acest an.
Producţii de tomate subvenţionate în mai multe zone ale judeţului
Spre surpriza celor care au implementat programul, fermierii care l-au accesat provin şi în acest an din toate zonele judeţului, inclusiv din zona de munte. Duţu Haralampie, directorul Direcţiei Agricole Suceava, instituţie prin intermediul căreia se derulează programul, ne-a relatat: ”Au apărut astfel de plantaţii de tomate în spaţiu protejat la Vatra Moldoviţei şi Moldoviţa, unde sunt producători care au învăţat în străinătate producerea legumelor în spaţii protejate şi lucrează la nivel european, pe vârf de munte. Dacă în cursul anilor trecuţi cei mai mulţi producători au realizat recoltele de tomate în al doilea ciclu de producţie, în acest an mai mult de jumătate dintre ei şi-au anunţat intenţiile de a produce în primul ciclu al anului. Până acum însă, din cauza condiţiilor atmosferice ostile, doar câţiva au anunţat instituţia noastră că au plantat răsadurile în solarii. Fermierii au însă posibilitatea de a produce şi valorifica tomate în ciclul doi de producţie şi de a beneficia, în final, de ajutorul de minimis". Când solicitantul are valorificată cantitatea de peste două tone de tomate, merge cu documentele doveditoare la direcţie, face o cerere de plată şi banii vin în scurt timp de la Ministerul Agriculturii. Pentru o valorificare mai uşoară a producţiei, conducerea Direcţiei Agricole vrea să-i convingă pe producători să se organizeze într-o cooperativă a celor care cultivă tomate. Programul lansat este cu atât mai bun cu cât se derulează pe o perioadă de 8 ani de zile. Cei care au pornit în 2017, pot beneficia încă 6 ani de zile de subvenţiile de 3.000 de euro oferite anual prin acest program.
Culturi cu tomate în curând pe rod, în cadrul primului ciclu de producţie
Unul dintre cei care produc tomate în primul ciclu al anului este Gheorghe Hurmuz, din municipiul Suceava. El a fost cel care a vrut să le arate tuturor că în zona serelor din apropierea râului Suceava se pot produce în mod natural tomate şi alte legume, prin munca întregii familii. A închiriat o suprafaţă de sere lăsate în paragină şi s-a apucat de treabă, cultivând sub folie sau în câmp şi folosind doar îngrăşământ natural adus cu cheltuială, de departe, pentru a produce legume proaspete de calitate. Îi sunt alături la muncă soţia şi părinţii, cei care îl ajută la comercializarea în pieţe a producţiei. Gheorghe Hurmuz ne-a povestit în mijlocul solariilor pline de răsaduri:
”Sunt în al doilea an înscris în program şi am 1.000 de metri pătraţi plantaţi cu tomate. Programul este foarte bine-venit şi cu banii care ajung la noi ne putem dezvolta. Răsadurile produse de mine şi pornite undeva în timpul lunii decembrie le-am plantat pe 6 martie în solar. Ele încep deja să înflorească şi sper ca până pe 20 mai să am roşii coapte, pentru a le putea valorifica până pe 31 mai. Anul trecut am valorificat aproape 3 tone de tomate şi am reuşit să primesc ajutorul de 3.000 de euro. În cei 1.000 de metri pătraţi sunt plantate circa 4.000 de fire de tomate. Între timp mai vindem ceapă, salată, ridichi, usturoi verde, spanac, răsaduri, pe care le producem în spaţiul din jurul solariilor, pe o suprafaţă de circa un hectar de teren agricol. Ceea ce oamenii nu ştiu este faptul că pământul îl îngrăşăm cu gunoi de grajd şi doar în primăvara asta am adus 7 transporturi a câte 16 tone de gunoi, o cheltuială pe care o facem în fiecare an pentru a produce în mod natural. Lucrăm în familie, cei tineri lucrăm în solarii, iar părinţii noştri vând produsele în piaţă.”
În satul Brădăţel, din Horodniceni, l-am găsit pe Ioan Aioanei, care munceşte cu întreaga familie pentru a produce legume în solarii, aflându-se în al doilea an de participare la program.
”Mulţi încearcă să producă în acest an în primul ciclu, bazându-se pe exemplul anului trecut, însă noi nu ne putem compara cu zona de sud a ţării, unde timpul este deja înaintat. Avantajul programului este de a putea livra diferenţa în perioada de extrasezon din toamnă, deci în ciclul doi de producţie. Eu am posibilitatea să încălzesc solariile cu ajutorul instalaţiei cu aer cald prin tubulatură, însă cheltuielile sunt foarte mari. Pentru primul ciclu cultivăm 11 ari de tomate şi folosim soiuri timpurii de producţie. În acelaşi timp vom folosi şi soiuri cu ciclu lung de producţie, în caz că va trebui să producem în ciclul doi pentru completarea cantităţii. În total, suprafaţa cultivată de noi se întinde pe 2.300 de metri pătraţi de solarii, pe care cultivăm, în afară de tomate, castraveţi, ardei, gogoşari, vinete, iar în câmp deschis cultivăm circa un hectar de legume. Ajutorul de 3.000 de euro este foarte bine-venit, pentru că toamna trebuie să te aprovizionezi cu lemne, se consumă mult curent electric, iar seminţele sunt foarte scumpe.”
Pentru desfacerea acestor legume producătorii autohtoni ar trebui ajutaţi în ceea ce priveşte desfacerea în pieţele locale, autorităţile locale fiind cele care ar trebui să găsească un mod de sprijinire a lor.