Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti

Duminică, 14 aprilie, la Ciocăneşti s-a desfăşurat ediţia a XVI-a a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate. Evenimentul a fost prefaţat în seara zilei de sâmbătă, aşa cum se făcea pe vremuri, la Casa Şezătorii din satul Botoş, unde s-a cântat, s-a ţesut, s-a povestit, dar, mai ales, s-au perpetuat obiceiuri.

Călin Brăteanu, directorul Centrului Culturii Tradiţionale, ne-a spus: „La Botoş, la un an de la inaugurarea Casei Şezătorii, am organizat o şezătoare cu gospodinele din sat, o şezătoare de la care toată lumea a plecat mulţumită pentru că s-a regăsit în acel eu venit de undeva din vremurile copilăriei, un moment care ne-a îndreptăţit să ne hotărâm să revenim la Botoş şi mai ales ne-a determinat ca pe lângă multiplele evenimente pe care le susţinem, să acordăm atenţie mărită şezătorilor din judeţul Suceava. Proiectul nostru se numeşte <Azi în sat e şezătoare> şi va încerca să aducă la un loc specialişti ai Centrului Culturii Tradiţionale, tineri şi maturi din vetrele folclorice ale judeţului”.

Dialogul Artelor şi lecţii de estetică de la pictorul Radu Bercea

Duminică, pe Platoul „Ştefan cel Mare” din centrul comunei, s-a desfăşurat „Târgul Meşterilor Populari”, cu o participare nu prea numeroasă, dar cu obiecte tradiţionale foarte valoroase. „Dialogul Artelor”, o acţiune a Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CCPCT) din cadrul Centrului Cultural Bucovina, a inclus lansarea volumelor “Ghidul iubitorilor de folclor”, autor dr. Constanţa Cristescu, consultant artistic, muzicolog la CCPCT, şi “Drumul României spre catastrofă 1918-1940”, autor istoricul Gică Manole, un volum care prezintă o altfel de istorie a perioadei interbelice bazată pe surse contemporane, mărturii credibile şi nefalsificate, aşa cum a precizat în prezentarea cărţi scriitorul şi jurnalistul Ioan Manole.

Alături de invitaţii Radu Bercea, pictor humorean care a readus în atenţie, prin desen, frumoasele case din Ciocăneşti, caricaturistul Mihai Pânzaru PIM, care timp de câteva ore a realizat portretele invitaţilor, s-au aflat Lorena Oltean Nechifor cu un program de muzică tradiţională, poetul Sorin Poclitaru, folkista Ştefania Iacob, Liviu Ţăran, Călin Brăteanu, Casian Balabasciuc, care au realizat un spectacol excepţional, plin de emoţii. Lor li s-au adăugat Grupul folcloric al Casei de Cultură Ciocăneşti şi Grupul folk al Şcolii Gimnaziale Ciocăneşti.

Caricaturistul Mihai Pânzaru PIM a spus: „Radu Bercea ne dă lecţii de estetică, clipe de iubire artistică faţă de această localitate care continuă să strălucească şi prin colecţia de portrete ale caselor. Până la urmă, casa este o unitate umană, o unitate de bază a societăţii pentru că o casă reprezintă o familie. Făcând portretul casei, facem portretul familiei. Să-l aplaudăm pe Radu Bercea pentru această frumoasă înclinare, pentru această laudă adusă satului Ciocăneşti”.

100 de ani de când se încondeiază ouă la Ciocăneşti

În timpul scurt alocat, Minorica Dranca, directoarea Muzeului Etnografic din Vatra Dornei, a acoperit un subiect foarte dens şi foarte amplu: „Ţara  Dornelor în contextul etnografic al României”.

„Este foarte greu de înţeles de ce bundiţa dintr-o localitate nu seamănă deloc cu bundiţa din localitatea vecină, de ce oul încondeiat seamănă şi mai mult nu prea seamănă, sau chiar deloc, cu cel din satul vecin”, a precizat Minorica Dranca.

A impresionat audienţa poezia lui Casian Balabaşciuc şi expozeul colonelului (r.) Ioan Abutnăriţei despre evoluţia Bucovinei istorice, oprindu-se asupra lui Iancu Flondor şi Dumitru Covalciuc, portdrapel al românismului din Bucovina. Tot în cadrul „Dialogului Artelor” a fost prezentată o parte a Muzeului Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, muzeografa Marilena Niculiţă făcând cunoscute şi dovezile că la Ciocăneşti se încondeiau ouă de multă vreme. În 2020 ciocăneştenii vor sărbători 100 de ani de când se încondeiază ouă în această localitate.

La Ciocăneşti s-a întâlnit elita încondeietorilor

La Ciocăneşti, pe lângă Târgul de ouă încondeiate de la Casa de Cultură „Florin Gheucă”, s-au desfăşurat şi trei concursuri de încondeiere a ouălor. La Şcoala Gimnazială Ciocăneşti a avut loc concursul „Tradiţie - valoare sacră”, ediţia a VII-a, la care au participat 55 de elevi din 13 şcoli gimnaziale şi cluburi ale copiilor. La Casa de Cultură au avut loc ediţia a IV-a a concursului „Dr. Anton Setnic”, dedicat elevilor de liceu şi şcoală profesională, şi concursul de încondeiere „Înv. Novac Norbert”, aflat la a treia ediţie, dedicat studenţilor.

„Interesul nostru este să promovăm tradiţiile, să promovăm obiceiurile şi acest meşteşug de încondeiat ouă”, ne-a spus Loredana Mihaela Ceica, inspector şcolar în cadrul IŞJ Suceava, preşedintele juriului la secţiunea gimnaziu.

Prof. Dorina Paicu ne-a spus: „Tema din acest an este satul şi 2019 este anul omagial al satului românesc, al învăţătorilor şi profesorilor din zona rurală, al preoţilor care slujesc în satele noastre. Sunt prezenţi copii pe care îi ştiu de la ediţiile anterioare şi de la alte participări la concursurile de prestigiu şi pot să spun că aici, la Ciocăneşti, este elita. Cei mai buni dintre cei mai buni copii. Lucrează în tehnici variate, începând de la oul pictat specific Bazinului Dornelor, oul în ceară monocrom, oul cu ceară în relief şi oul în culori. Sunt toate tehnicile din zonă, se lucrează cu materiale originale, copiii fiind fideli nu numai tradiţiei, ci şi portului popular din zona din care vin pentru că fiecare concurent va fi evaluat şi pentru portul tradiţional”.

Pentru liceeni, tema concursului din acest an care a trebuit redată pe oul încondeiat a fost “Grădina Raiului”. Pentru Andreea Iaşinovschi, elevă în clasa a X-a, Grădina Raiului a însemnat crucea, floricele la care s-au adăugat motive geometrice şi motive foarte vechi, dar bine păstrate. Având în vedere tema, Maria Mădălina Mihăilescu (16 ani), din Rogojeşti, Botoşani, a avut pe ou spice de grâu, flori, copaci „pentru că Grădina Raiului era împânzită de copaci, păsări, vegetaţie, era plină de viaţă”. Ana Maria Constantin, din Vlădeni, Botoşani, a ales să încondeieze pe un ou de gâscă o cruce cu raze, pentru că „Dumnezeu, care trăieşte în Rai, în Grădina Maicii Domnului, ne luminează mereu. Reprezint şi cerul cu norii, dar şi elementele vieţii pentru că Raiul înseamnă viaţă în primul rând”.  

Două noi secţii la Muzeul Etnografic din Ciocăneşti

Tot duminică, la Muzeul Etnografic din Ciocăneşti au fost inaugurate de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, deputatul Angelica Fădor şi primarul Radu Ciocan ultimele două secţii ale muzeului. Este vorba de o sală de expoziţie, în care a fost vernisată expoziţia de pictură „Tradiţii, datini şi obiceiuri din Bucovina”, semnată de Georgiana Valentina Şcheul, expoziţie care prezintă tradiţii şi obiceiuri din Bucovina şi portrete de ciocăneşteni şi un spaţiu dedicat mineritului.

Primarul Radu Ciocan a precizat: “Am avut şansa de a inaugura această sală cu o expoziţie a unei fete din  Botoş, comuna Ciocăneşti, Georgiana Şcheul. Acesta va fi un spaţiu de expoziţie pentru că, aşa cum v-am obişnuit, la Ciocăneşti avem permanent expoziţii atât despre Ciocăneşti, cât şi pentru Ciocăneşti.

Următoarea sală deschisă astăzi vine ca un omagiu adus celor care au practicat mineritul. Acest muzeu a fost conceput ca la parter să prezinte activităţile locuitorilor din această zonă şi nu putea să lipsească mineritul alături de tâmplărie, fierărie, păstorit, plutărit. Toată comunitatea a făcut efortul ca la acest festival să venim cu ceva nou, să venim cu această mină în miniatură, camera inferioară a unui suitor dintr-o mină din comuna Ciocăneşti. Practic putem spune că am încheiat ceea ce ne-am propus la acest muzeu etnografic şi care va fi deschis publicului, fiind o atracţie pentru cei care ne calcă pragul”.

Ouăle încondeiate vor ajunge în 2020 la Viena

Oul încondeiat i-a încânt prin frumuseţea lui, prin diversitate, prin stările sufleteşti ale încondeietorului, pe toţi cei veniţi la Ciocăneşti. Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a apreciat munca acestor oameni care dau naştere ouălor decorate în jurul cărora sunt organizate un număr însemnat de evenimente în ţară, dar care ar trebui să fie organizate şi peste hotare. Preşedintele Consiliului Judeţean a propus ca destinaţie pentru anul viitor centrul capitalei Austriei, Viena.

„Am vizitat atelierul de încondeiat ouă de la şcoala gimnazială. Am fost plăcut surprins să văd acolo elevi lucrând. Am văzut copii şi din alte judeţe la acest concurs, Ciocăneştiul devenind o şcoală de încondeiat ouă. În 2009 începeam curajoşi cu marele proiect Paştele în Bucovina, Drumul ouălor încondeiate şi stimularea vetrelor care au tradiţie în încondeierea ouălor şi în sărbători tradiţionale de Paşte. Dacă mă uit în urmă, are efecte pozitive această acţiune şi cred că primul se referă la gradul de ocupare a pensiunilor turistice din judeţ. Dacă anul trecut judeţul Suceava atingea 400.000 de turişti, şi de Paşte şi Crăciun pensiunile au atins grad de ocupare de aproape 100 %, asta se datorează şi acestor acţiuni. Mulţumesc primarilor, gospodinelor şi oamenilor care au înţeles că pot să-şi pună în valoare ceea ce fac, meşteşugurile, tot ce înseamnă lucru de mână. Mă gândesc foarte serios ca anul viitor, ori de Floriile catolice, ori de Paştele catolic, să fim prezenţi la Viena cu târgul Paşte din Bucovina. Două autocare cu încondeietori de ouă în centrul Vienei vor fi o dovadă pentru cei din centrul şi vestul Europei de ce e în stare Bucovina. Noi aici ne vedem între noi, îi cunoaştem, îi stimulăm, dar cred că trebuie să ieşim în sfârşit în Europa. Noi mergem acolo ca să îi aducem  pe nemţi, pe austrieci să viziteze Bucovina. Trebuie să devenim mai ofensivi în perioada ce urmează”, a spus Gheorghe Flutur.

Festivalul de la Ciocăneşti s-a încheiat cu premierea participanţilor la concursurile festivalului, urmată de un spectacol folcloric.