Printează articolul
Trimite e-mail
Ágnes Nagy, doctor în finanțe, membru de peste un deceniu în Consiliul de Administraţie al Băncii Naționale a României, a conferențiat miercuri, la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava (USV), pentru studenții Facultății de Științe Economice și Administrație Publică. Evenimentul este circumscris proiectului „Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti”, inițiat la nivel național în 2009, pentru o mai bună înţelegere a activităţii băncii centrale, a rolului şi implicaţiilor deciziilor acesteia în economie.
Tema conferinței a vizat ”Aderarea la euro – informaţii şi percepţii” și s-a bucurat de participarea unor invitați din institutele bancare din țară – București, Galați, Târgu, Mureș, Bacău, Suceava - studenți și universitari suceveni.
20 de ani de existență a monedei euro
În introducere, Ágnes Nagy, care este și conf. univ. dr. la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca,a menționat că Programul „Zilele porților deschise” se încadrează în programul de educație financiară al BNR, prima prelegere la universitatea suceveană desfășurându-se în 2011.
Referitor la tema dezbătută, aderarea la zona euro, Ágnes Nagy a menționat că aceasta este foarte importantă pentru studenți, ei fiind cei care vor duce mai departe procesul de integrare în comunitatea zonei euro și de schimbare a însemnelor monetare.
Conferința vine în contextul în care în acest an se împlinesc 20 de ani de existență a monedei euro, prilej de a onora curajul, creativitatea și perseverența acelor persoane care au încurajat acest proiect unic, european.
„Adoptarea euro nu este un proces care ar reveni în sarcina unei instituții guvernamentale sau doar în sarcina statului sau ar fi doar o simplă modificare a însemnelor monetare. Ea înseamnă și reprezintă o sumă de decizii luate de toată societatea românească în urma cărora vom acționa în așa fel încât cu toții să ne simțim confortabil în acea zonă”, a menționat Nagy.
Aceasta a adăugat că în jurul perspectivei de a adera la moneda euro se creează diverse percepții, unele întemeiate, altele nu.
Pe baza unui sondaj realizat de BNR, Agenția Suceava, printre studenții USV cu privire la adoptarea euro, efectuat în 2018, Ágnes Nagy a evidențiat câteva dintre percepțiile respondenților.
La întrebarea ”Cercul dumneavostră de cunoștințe este în favoarea sau împotriva adoptării euro în România?” cei mai mulți dintre respondenți (peste 36%) au răspuns cu „Nu știu” însă, tot potrivit sondajului, 62,4% dintre respondenți cred că prețurile vor crește după adoptarea monedei euro, iar 36,5% cred că vor deveni mai săraci.
„Pe baza răspunsurilor dumneavoastră aș dori să risipesc câteva percepții”, a transmis Nagy, aceasta prezentând exemplul Slovaciei și al Cehiei, prima care a adoptat euro și a doua nu.
Totodată, au fost prezentate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o țară pentru ca procesul de trecere la euro să fie coerent și sustenabil.
„Este foarte important cum trebuie să acționăm pentru ca aceste percepții, probabil foarte diferite de realitatea datelor, să fie cât mai apropiate de realitate, iar consecințele să fie minimizate”, a mai specificat Ágnes Nagy.
