Mai mult de zece băieţi şi aproape două fete din 100.000 de suceveni suferă de autism

Datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti privind tulburările dezvoltării psihologice şi alte tulburări fără precizare, pe judeţe şi pe sexe, în România, în anul 2017, evidenţiază pentru judeţul Suceava o incidenţă de 6,21 la 100.000 de locuitori. Pe sexe, cifrele arată că băieţii sunt mai afectaţi decât fetele de astfel de tulburări, care afectează 10,60 persoane de sex masculin la 100.000 de locuitori, faţă de 1,90 persoane sex feminin la 100.000 de locuitori. Potrivit unui grafic pus la dispoziţie de Direcţia de Sănătate Publică Suceava, incidenţa cea mai mare se constată în judeţul Mureş, de 17,20 la 100.000 de locuitori: 21,08 la 100.000 locuitori pentru sexul masculin şi 13,45 la 100.000 de locuitori pentru sexul feminin. Foarte bine stau judeţele Ialomiţa şi Olt, care au o incidenţă 0 la 100.000 de locuitori.

Directorul executiv al DSP Suceava, dr. Liliana Grădinaru, a afirmat că instituţia, în parteneriat cu furnizorii de servicii medicale şi unităţile administrativ teritoriale cu asistenţă medicală comunitară, celebrează astăzi Ziua Internaţională a Conştientizării Autismului. Campania se adresează profesioniştilor din sănătate şi educaţie, pe problematica autismului şi metodele de management al pacienţilor cu autism, precum şi părinţilor şi aparţinătorilor pacienţilor cu autism, pentru a-i informa asupra posibilităţilor de diagnosticare, tratament şi cu privire la realizarea deplină a drepturilor persoanelor cu autism.

Dr. Grădinaru a arătat că datele OMS publicate în aprilie 2017 estimează că la nivel mondial unul din 160 de copii suferă de una din tulburările din spectrul autist (TSA), această estimare reprezentând o cifră medie. În România, în acest moment nu există o statistică oficială privind numărul de persoane cu tulburări din spectrul autist. Şeful DSP Suceava a explicat că TSA cuprinde un grup de tulburări complexe de dezvoltare a creierului, caracterizate prin dificultăţi în interacţiunea şi comunicarea socială şi printr-o gamă restrânsă de interese şi activităţi, cu caracter repetitiv. Identificarea timpurie a simptomelor TSA este esenţială pentru ajutarea acestor copii.

Chestionarul screening se aplică gratuit copiilor cu vârste între 1 an şi 3 ani, de către medicul de familie, durează între 5 şi 10 minute şi poate ajuta părintele să îşi dea seama foarte devreme dacă copilul poate să dezvolte acest tip de întârziere sau a dezvoltat deja.

„Copiii cu TSA au în general mari dificultăţi în interacţiunea socială, exprimarea interesului faţă de persoanele cu care intră în contact şi adesea adresarea întrebărilor poate fi o etapă greu de parcurs în procesul de recuperare”, a mai spus dr. Grădinaru.