Cu două depozite ecologice funcţionale de deşeuri, judeţul Suceava este îngropat în gunoaie, prin nesfârşitele contestaţii

Cele cinci depozite temporare de deşeuri menajere de la Rădăuţi, Fălticeni, Gura Humorului, Ipoteşti şi Ilişeşti, a căror autorizaţie de mediu este expirată sau suspendată şi care au capacitatea la limită sau depăşită, conţin peste 544.000 de tone de gunoi, potrivit unui raport al Agenţiei de Protecţie a Mediului Suceava. Dacă acestea ar fi transportate la depozitul ecologic de la Moara, aşa cum prevede legislaţia, ar ocupa jumătate din celulă. De asemenea, spun specialiştii, riscurile de autoaprindere şi impactul asupra populaţiei şi mediului, la transfer, ar fi foarte mare.

Autorităţile sucevene au optat pentru deschiderea depozitului ecologic de la Moara în regim de urgenţă şi închiderea pe loc a celor cinci depozite temporare, în funcţiune din 2014, pentru a face faţă cantităţii tot mai mari de deşeuri menajere, corelat cu umplerea platformelor temporare existente. Doar că acest lucru nu se poate întâmpla deocamdată pentru că şi procedura de deschidere în regim de urgenţă este contestată de unul dintre operatorii actuali de salubritate, care transportă gunoiul menajer în depozitul temporar de la Ipoteşti.

După ce Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a analizat situaţia depozitării deşeurilor pe raza judeţului şi a stabilit necesitatea rezolvării rapide, până la finalizarea contestaţiilor la licitaţia de operare la Moara, prin negociere directă cu un operator, Consiliul Judeţean Suceava a adoptat o hotărâre în acest sens. Soluţia deliberativului judeţean a fost negocierea directă cu operatorul care a câştigat licitaţia. Procedura a fost însă contestată de una dintre firmele participante la licitaţie, Diasil Service SRL, descalificată la faza de evaluare financiară.

Din 2014, Diasil transportă gunoiul menajer la un depozit temporar pe un teren închiriat, la Ipoteşti. Doar că certificatul de urbanism nr. 221/4 noiembrie 2014 nu este semnat de primar sau viceprimar, conform legii, ci de doi funcţionari din primărie. De asemenea, nu există autorizaţie de construire pentru acest depozit. Actualul primar de Ipoteşti, Sorin Tofan, a declarat, ieri, că până la solicitarea noastră nu a avut nici un motiv să verifice dacă autorizaţia există sau nu. „Nici nu m-am gândit că nu are autorizaţie şi nici nu ne-au solicitat vreodată cei de la Mediu să verificăm”, a declarat primarul. Sorin Tofan a mai precizat că, din 2016, de când este primar, el este cel care a semnat certificatele de urbanism şi doar în absenţa sa, prin delegare, a semnat viceprimarul, dar niciodată funcţionari din primărie.

Diasil se consideră vătămată şi prejudiciată, dar are propriile probleme de legalitate

O altă problemă a depozitului administrat de Diasil la Ipoteşti este suprafaţa. În certificatul de urbanism, suprafaţa destinată depozitării gunoiului este de 4.600 de metri pătraţi. Aceeaşi suprafaţă figurează şi în autorizaţia de mediu, unde este prevăzută şi capacitatea maximă, de 30.000 mc. În realitate, conform unui raport de control al Gărzii Naţionale de Mediu, din iulie 2018, suprafaţa a fost depăşită, situaţie constatată la o verificare din luna mai 2018 şi neremediată nici până acum. Se pare că suprafaţa reală a gropii de gunoi este de peste 9.000 mp. Ca atare, Garda de Mediu a dispus suspendarea autorizaţiei pe termen de 6 luni, cu obligaţia de stocare temporară a deşeurilor în perimetrul autorizat de 4.600 mp. În caz de nerealizare a măsurilor dispuse, după expirarea termenului de suspendare se va dispune anularea autorizaţiei de mediu, se mai arată în raport.

Aceasta este situaţia de fapt. La licitaţia pentru operare în depozitul ecologic de la Moara, unde în joc este un contract de 20 de milioane de euro, pe o durată de 10 ani, s-a înscris şi Diasil. La un moment dat a fost eliminată, a contestat, Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a solicitat să fie admisă la evaluare, a fost eliminată din nou, la evaluarea financiară şi în data de 17 decembrie 2018 a fost stabilit un câştigător. Diasil a contestat din nou, în instanţă şi la CNSC şi în acest contest autorităţile judeţene au decis să apeleze la încredinţarea operării în regim de urgenţă, la Moara. Diasil a contestat şi hotărârea Consiliului Judeţean Suceava, de a negocia doar cu potenţialul câştigător al licitaţiei operarea temporară şi a solicitat să fie admisă la negocieri. Negocierile cu potenţialul câştigător s-au încheiat şi s-a ajuns la faza de semnare a contractului de operare temporară, doar că acest lucru nu este posibil până când nu se pronunţă CNSC.

Vicepreşedintele CJ Viorel Seredenciuc: Miza contestaţiilor este perpetuarea haosului actual

Întrebat, ieri, care sunt motivele pentru care a contestat procedura atribuirii temporare în regim de urgenţă a operării la Moara, administratorul Diasil, Anton Curelaru, a declarat că firma sa a contestat şi eliminarea de la licitaţie, prin urmare atâta timp cât era un act de judecată în curs ar fi trebuit să beneficieze de prezumţia de nevinovăţie şi să fie invitată la negociere. În absenţa acesteia, se consideră vătămat „într-un interes legitim” şi suferă „un prejudiciu semnificativ” prin faptul că îi este „îngrădit dreptul de a participa la negociere”.

În legătură cu neregulile constatate de Garda de Mediu, Anton Curelaru a afirmat că „am luat amenzi, am fost pedepsit, am suportat consecinţele”. „În oraşul ăsta, mi-am făcut treaba întotdeauna în limita condiţiilor impuse de autoritatea contractantă (n.r. Primăria Suceava)”. 

De cealaltă parte, vicepreşedintele CJ Suceava Viorel Seredenciuc a acuzat firmele care contestă procedura de deschidere a depozitului ecologic de la Moara că motivul real al contestaţiilor este că actualilor operatori le convine haosul actual, din care câştigă bani mulţi.

„Convingerea mea este că lor le convine situaţia de acum. Nu cred că miza cea mai importantă este operarea la Moara, ci ca situaţia de acum să se perpetueze. Adică haosul pe partea de colectare şi transport, unde nimic nu este transparentizat, nu este legiferat, le convine. Acolo sunt bani, nu ştiu cât de fiscalizaţi, cât de urmăriţi şi situaţia de acum le este foarte convenabilă”, a declarat Viorel Seredenciuc, în şedinţa Consiliului Judeţean de săptămâna trecută.

În opinia lui, valul de contestaţii are drept unic scop prelungirea provizoratului şi amânarea la nesfârşit a deschiderii depozitului de la Moara, care ar funcţiona ca o mini-uzină unde totul este nu doar selectat, măsurat şi cântărit, ci şi permanent supravegheat şi înregistrat.

„Vedeţi că în avalanşă ne vin altele şi altele care încontinuu prelungesc etapa de provizorat până la desemnarea operatorului, mai exact până la deschiderea depozitului de la Moara”, a mai spus vicepreşedintele CJ Suceava.