Printează articolul
Trimite e-mail
În câţiva ani, o tânără pădure cu străluciri de smarald va putea fi admirată pe dealurile şi văiugile din Valea Poienii, unde silvicultorii suceveni, cu ajutorul a aproximativ 150 de voluntari, au plantat 2.300 de stejari, paltini, frasini şi cireşi.
Acţiunea de împădurire de pe raza Ocolului Silvic Dolhasca a avut loc luni dimineaţă, când participanţii, aşezaţi în careu la sediu, au primit detalii despre misiunea lor, pornind apoi în teren.
Locaţia aleasă de silvicultori pentru regenerarea unei suprafeţe de 38 de ari de pădure s-a dovedit a fi impresionantă nu doar prin frumuseţea locurilor, ci şi prin minuţiozitatea cu care a fost pregătită pentru acţiunea de plantare.
Locul fiecărui viitor arbore a fost clar însemnat în teren, în linii drepte, puieţii de arbori erau pregătiţi pe laterală, pe categorii, la fel ca şi instrumentele necesare pentru lucru, butoaiele cu apă, fiind aduse inclusiv o toaletă ecologică şi bănci pentru odihnă.
Adunaţi la poalele pădurii, toţi cei prezenţi au primit instructajul necesar pentru astfel de acţiuni şi detalii despre munca lor.
„În fiecare an noi organizăm o acţiune de plantare cu voluntari. Anul acesta plantăm o suprafaţă de 38 de ari, cu puieţi de stejar, paltin, frasin şi cireş, proveniţi din pepiniera proprie. Natura, pădurea, înseamnă viaţă şi ne bucură faptul că un număr atât de mare de voluntari au răspuns invitaţiei noastre. Au venit cei de la Şcoala de Subofiţeri de Jandarmi, Poliţia oraşelor Dolhasca şi Liteni şi reprezentanţi ai tuturor instituţiilor din zonă. Apreciez foarte mult prezenţa lor aici şi faptul că prin această acţiune cu toţii contribuim la protejarea mediului înconjurător. Luna Plantării Arborilor ne uneşte pe toţi”, a spus Ciprian Costan, şeful Ocolului Silvic Dolhasca, care se întinde pe o suprafaţă de 7.152 de hectare pădure fond forestier de stat, plus contracte de pază pe 636 de hectare.
Participanţii la împădurire au primit binecuvântarea preotului, rostind cu toţii rugăciunea „Tatăl nostru”, după care au avut parte de o lecţie de plantare a arborilor, explicată pas cu pas de către Ciprian Costan – de la realizarea vetrei, săparea gropii, până la plantarea arborelui tânăr şi scoaterea aerului din pământul adunat în jurul său.
Sub îndrumarea atentă a silvicultorilor, care au făcut echipă cu voluntarii, asigurându-se că fiecare arbore este bine plantat, pe terenul accidentat, cu denivelări mari pe anumite porţiuni, au fost sădiţi 2.300 de stejari, paltini, frasini şi cireşi, care vor aduce un plus de valoare zonei, alăturându-se codrilor din jur, care se întind dincolo de cât poate cuprinde vederea, tocmai până la Paşcani.
„Sperăm ca puieţii pe care îi plantăm astăzi să devină arbori viguroşi şi, de ce nu, poate cândva vom sta la umbra lor”, a spus unul dintre participanţi, în vreme ce profesorii care îi însoţeau pe elevi au evidenţiat faptul că generaţia tânără se ocupă la rândul ei de o nouă generaţie – de arbori.
Printre cei mai destoinici voluntari s-au remarcat a fi tinerii de la Şcoala de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni, veniţi în număr mare alături de instructorii şi comandantul lor, colonelul Ionel Postelnicu, care a precizat că este al doilea an consecutiv când se implică în acţiuni de plantare la Dolhasca.
Prezent la acţiunea de împădurire, şeful Biroului de Regenerare a Pădurilor, Dorin Strugaru, a remarcat faptul că anul acesta Direcţia Silvică Suceava regenerează o suprafaţă totală de 1.860 de hectare, din care 810 hectare regenerări naturale şi 1.050 de hectare prin împăduriri, în plus fiind făcute completări pe 159 de hectare împădurite în anii anteriori.
„Terenul pe care s-a făcut plantarea a fost unul pe care s-a făcut anterior tăiere de substituire, adică înlocuirea unui arborete care nu este dorit, format din carpen, salcie şi răchită, cu un arborete de viitor, format din stejar, paltin, frasin şi cireş.
Formula de plantare se alege în funcţie de grupa ecologică, de schema de împădurire, în funcţie de loc şi solul din zonă, pentru a ajunge la pădurea natural fundamentală”, a mai precizat Ciprian Costan, la finele acţiunii de împădurire, când toţi cei implicaţi au fost invitaţi la un picnic la margine de pădure, să se bucure de farmecul naturii şi de razele blânde ale unui soare primăvăratic.
