Elevi ai Colegiului ”Spiru Haret” au plantat 1.300 de puieți de gorun, paltin și carpen, la Todirești

35 de liceeni inimoși, de la Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” Suceava, alături de opt profesori ai instituției, au plantat peste 1.300 de puieți de gorun, paltin și carpen, pe raza comunei Todirești.

Activitatea ”Plantăm azi pentru oxigenul de mâine” face parte din proiectul educațional ”România 100⁺”, proiect ce cuprinde activități de promovare a unui stil de viață sănătos, a colectării selective a gunoiului, dar și vizitarea Rezervațiilor Floristice de la Moara și Frumoasa și concursul de eseuri și desene pe tema ,,Codru-i frate cu românul”.

Totodată, activitatea programată la finele săptămânii trecute se încadrează în sfera acțiunilor care marchează „Luna pădurii”, din perioada 15 martie - 15 aprilie, unul dintre cele mai importante evenimente silvice și ecologice organizate pe plan mondial, care urmărește responsabilizarea faţă de mediul înconjurător.

 „Nu există lecție de istorie sau geografie mai aplicată decât aceasta în care îmbini acțiunile concrete cu realizarea de punți spirituale peste veacuri”, a mărturisit prof. Tatiana Matei.

Aceasta a organizat o acțiune similară și în 2018, când elevi ai Colegiului de Informatică au pus umărul la o acțiune de plantare a 500 de puieți, în Cantonul silvic Mihoveni, ce aparține de Ocolul Silvic Pătrăuți.

„Între poporul român și pădure există o legătură intrinsecă, tainică și milenară. În vremuri de restriște, românul a luptat să-și apere pământul și pădurea, iar aceasta, drept mulțumire, i-a oferit refugiu, răgaz și forță să o ia de la capăt. Pădurea a fost părtașă la faptele de vitejie ale înaintașilor. Astăzi, nu mai suntem în situația de a apăra cu sabia aceste comori românești, dar suntem în situația de a crea punți către veacurile viitoare. Un gorun plantat astăzi va fi martorul efortului nostru la următorul centenar. Astăzi putem face lucruri pentru ziua de mâine. Acesta este eroismul zilelor noastre - surse de aer și apă, locuri de meditație și adăpost, pași rătăciți pe care-i vor găsi urmașii noștri”, a mai menționat Tatiana Matei.