Tuberculoza este o problemă de sănătate publică în România, dar nu este o boală a sărăciei sau a comunităţilor defavorizate, a declarat, ieri, doctorul Mirela Grămadă, coordonatorul judeţean al Programului Naţional de Control şi Supraveghere a Tuberculozei. În ţara noastră este un rezervor de bacili care provoacă boala, dar unde este cantonat, de ce ajunge la un om anume şi la cel din imediata apropiere nu şi pe ce criterii îşi alege gazda încă nu se ştie. Bacilul tuberculozei nu ţine cont de etnie, rasă, situaţia socială, studii şi nici măcar de starea de igienă.
Medicul Mirela Grămadă a spus că sursa este certă, respectiv bolnavul cu tuberculoză pulmonară BK pozitiv la microscopia optică, adică cel căruia i se descoperă la microscop bacilii tuberculozei în plămâni. Însă tuberculoza nu apare doar la plămâni, deşi în peste 80% din cazuri localizarea este pulmonară. Poate să apară şi la ganglioni, la oase sau la creier, dar aceste forme nu sunt contagioase. Medicul spune că nici măcar toate persoanele pozitive la bacilul tuberculozei nu se îmbolnăvesc. La multe, acesta poate să rămână în stare latentă toată viaţa. La altele, se poate activa brusc şi nu întotdeauna cauzele pot fi identificate.
Cert este că la o tuse persistentă mai mult de două săptămâni, însoţită de mucus gros, câteodată cu sânge, este recomandabil ca cel în cauză să se adreseze unui dispensar TBC. Dr. Grămadă a subliniat că pentru consultaţie la dispensarul TBC nu este necesară asigurare medicală. „Dacă există o suspiciune de boală, pacientul este internat şi beneficiază gratuit de spitalizare, analize, investigaţii şi îngrijiri medicale”, a precizat medicul. De asemenea, este gratuit şi tratamentul.
Important de ştiut este că după trei săptămâni de la începerea tratamentului bolnavul nu mai este contagios. În cazul tuberculozei, spitalizarea este de lungă durată deoarece tratamentul durează minimum 6 luni şi este preferabil să fie făcut în spital, măcar în primele două luni şi mai ales în situaţia cazurilor sociale. Medicaţia este asigurată prin program naţional şi, cel puţin în ultimii ani, nu s-a întâmplat să nu fie medicamente pentru toţi pacienţii.
Anul trecut nu s-a înregistrat nici un caz de recidivă la copii
Regiunea Nord-Est este pe locul întâi la nivel naţional în ceea ce priveşte incidenţa TBC, dar judeţul Suceava, cu cei 262 de bolnavi rămaşi în evidenţă la sfârşitul anului 2018, este sub media naţională. Astfel, dacă incidenţa globală în 2018 la suta de mii de locuitori a fost de 59,4 la nivel naţional, în judeţul Suceava a fost 57,9. La incidenţa cazurilor noi, Suceava se încadrează în medie, cu 50,5, faţă de 50,1 la nivel naţional, iar în ceea ce priveşte incidenţa recidivei TBC la o sută de mii de locuitori, media naţională este de 9,2, în timp ce la Suceava s-a înregistrat 7,3.
În cazul copiilor, incidenţa la nivel naţional este de 17,8 şi la Suceava de 12,9. La cazuri noi, media naţională este de 17,7, în vreme ce la Suceava a fost de 12,9, iar la recidive TBC la copii, în judeţul nostru nu a fost înregistrat nici un caz în anul 2018. Media naţională a fost de 0,2.
Spre comparaţie, în regiunea Nord-Est, la Iaşi incidenţa globală a fost de 18,1, la Vaslui de 23,4 şi la Neamţ de 23. Mai bine stă judeţul Botoşani, cu o medie de 8,9.
Medicul Mirela Grămadă a mai spus că dispensare TBC au spitalele din Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului. Pentru tratament pacienţii se internează la Suceava, Rădăuţi şi Fălticeni. Partea bună este că 99% dintre pacienţii cu TBC din judeţ au acceptat internarea şi tratamentul. De asemenea, foarte important, a precizat dr. Grămadă, boala este tratabilă.