Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoMedicul Adriana Lorena Bîrleanu, şefa suspendată a Centrului Medical Judeţean (CMJ) Suceava din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a fost trimisă în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, pentru un pomelnic de infracţiuni.
Ea va fi judecată pentru următoarele infracţiuni: luare de mită în formă continuată, fals intelectual, prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, în formă continuată, obţinerea de droguri de mare risc prin folosirea unei reţete medicale prescrise fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical sau a unei reţete medicale falsificate (două fapte, din care una în formă continuată), respectiv trafic de droguri de mare risc, în variantele procurare şi deţinere.
Potrivit datelor din rechizitoriu, în perioada ianuarie - mai 2018, Adriana Lorena Bîrleanu, în calitate de medic-şef în cadrul Centrului Medical Judeţean Suceava, a primit de la mai mulţi pacienţi (cadre MAI sau persoane înscrise în evidenţele CMJ Suceava) sume de bani cuprinse între 50-100 lei. Banii au fost luaţi de medicul Bîrleanu pentru a întocmi şi elibera diferite procese-verbale de incapacitate temporară de muncă, pentru eliberarea concediilor medicale şi a fişelor medicale, pentru eliberarea unor reţete medicale sau pentru eliberarea unor bilete de trimitere pentru analiza RMN.
Cum s-au derulat faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată
În rechizitoriul de sesizare a instanţei de judecată au fost descrise şi faptele pentru ca s-a ajuns în această fază a anchetei.
„La data de 13 februarie 2018, inculpata Bîrleanu Adriana Lorena a falsificat un document medical, prin aceea că făcut unele menţiuni contrare realităţii şi a omis cu ştiinţă să menţioneze diagnosticele reale în ceea ce priveşte examenul medical clinic la angajare al unei persoane. În intervalul februarie 2015 – mai 2018, inculpata Bîrleanu Adriana Lorena a prescris 244 reţete medicale cu regim special, privind medicamente cu conţinut stupefiant, pe numele a 12 pacienţi (dintre care 3 membri de familie) aflaţi în evidenţa scriptică a C.M.J. Suceava, fără ca prescripţiile să fie necesare din punct de vedere medical, fără ca pacienţilor să le fie recomandate/administrate astfel de medicamente şi fără ca aceştia să aibă cunoştinţă despre emiterea reţetelor. Ulterior, medicamentele au fost ridicate de la farmacii, de către inculpată, în scopul folosirii în interes personal.
Acţionând în aceeaşi manieră, în ziua de 19 iulie 2018, inculpata Bîrleanu Adriana Lorena a obţinut medicamente cu conţinut stupefiant (115 fiole) prin folosirea unei reţete medicale prescrise pe numele unui membru al familiei, moment în care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante.
Precizăm că la acel moment inculpata era cercetată sub control judiciar în prezenta cauză.
La data de 11 septembrie 2017, inculpata Bîrleanu Adriana Lorena a fost depistată în trafic de către lucrători din cadrul Poliţiei rutiere Suceava având asupra sa medicamente cu conţinut stupefiant (193 de fiole), procurate de la soţia unei persoane decedate, fără să deţină documente justificative în acest sens”, este descrierea faptelor comise de şefa suspendată a CMJ Suceava.
Procurorii DNA Suceava au precizat că s-a dispus confiscarea unor sume de bani şi medicamente ce aparţin Adrianei Lorena Bîrleanu, precum şi instituirea măsurii asigurătorii a popririi de către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne în privinţa sumelor de bani datorate sau care urmează a fi datorate în viitor, cu titlu de pensie militară de stat.
Magistraţii Tribunalului Suceava urmează să stabilească dacă vor continua cercetarea judecătorească prin menţinerea măsurii controlului judiciar faţă de Adriana Lorena Bîrleanu, dar şi dacă vor menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Anchetatorii au mai ţinut să precizeze că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
