Rîmbu: Cu medici de familie prost plătiţi şi ambulatorii finanţate „la nivelul unei tunsori la frizer”, reducerea paturilor în spitale ar fi un dezastru pentru pacienţi

Reducerea numărului de paturi din spitalele publice ale judeţului Suceava, în condiţiile actuale, ar avea consecinţe dezastruoase pentru pacienţi, apreciază managerul Spitalului de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, Vasile Rîmbu, care şi-a argumentat punctul de vedere într-un memoriu transmis Ministerului Sănătăţii, cu privire la masterplanul regional de servicii de sănătate pentru Regiunea Nord-Est.

Managerul spitalului a arătat că politicile din ultimii ani ale Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au fost de neglijare a serviciilor medicale prespitaliceşti – oferite de medicii de familie, în ambulatoriile de specialitate şi cele de îngrijire la domiciliu, ceea ce inevitabil a dus la aglomerarea spitalelor, limitate, la rândul lor, de finanţarea discriminatorie, în privinţa numărului de internări.

„Medicii de familie au fost lăsaţi pe dinafară la majorările oferite medicilor din spitale/ambulatorii publice, şi astfel venitul net al medicilor din spitale a ajuns să fie mai mare decât factura emisă de un cabinet de medicină de familie, în condiţiile în care din acest venit cabinetul trebuie să mai suporte impozite, salariul asistentei, cheltuieli de funcţionare, consumabile, utilităţi, IT şi comunicaţii, deplasări la domiciliu etc.”, a afirmat Rîmbu. Consecinţa directă a acestei stări de lucruri este că medicii nu mai au motivaţie să aleagă această specializare la rezidenţiat şi, în ultimii ani, cu excepţia anului 2018, numărul de locuri de rezidenţiat în medicina de familie a fost mai mic decât numărul de pensionări. Încă mai există localităţi fără medici de familie, iar în alte localităţi numărul de pacienţi/medic este printre cele mai mari din UE, a subliniat Vasile Rîmbu.

„Medicii de familie nu sunt motivaţi financiar să consulte şi să rezolve mai multe cazuri deoarece au o limitare de 5 ore pe zi şi 4 consultaţii/oră, limitare la finanţare absurdă şi nemaiîntâlnită în alte ţări europene. De asemenea, există multe limitări neavenite privind competenţele medicului de familie în ceea ce priveşte prescripţiile medicale, pacienţii fiind puşi pe drumuri în mod inutil, aglomerându-se cabinetele de specialitate”, a spus managerul Spitalului de Urgenţă Suceava. Prognoza lui este că în următorii 3-5 ani situaţia nu doar că nu se va îmbunătăţi, ci din contra, se va agrava.

În ceea ce priveşte serviciile medicale din ambulatoriile de specialitate, situaţia este la fel de proastă. „Finanţarea, deşi s-a îmbunătăţit an de an, în continuare este la nivelul unei tunsori la frizer”, a afirmat Vasile Rîmbu.

El a arătat că la specialităţile standard consultaţiile sunt limitate la 4/oră, iar plaja serviciilor este foarte îngustă, faţă de alte ţări, fiind de asemenea restricţionate la plată.

Casa Asigurărilor de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii „faultează sectorul public la contractare şi favorizează sectorul privat”

Totodată, managerul spitalului a evidenţiat că nu există informaţii clare despre contractele încheiate de CNAS pe ambulatoriu şi distribuţia acestora pe localităţi, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. „Masterplanul ocoleşte cu bună ştiinţă subiectul ambulatoriului şi subiectul sectorului privat care domină acest segment cu servicii contra cost, pacientul fiind nevoit să plătească pentru servicii medicale de bază. Serviciile ambulatorii publice reprezintă cea mai slabă verigă a sistemului public de sănătate”, a afirmat Vasile Rîmbu, recomandând factorilor de decizie din Ministerul Sănătăţii să realizeze o amplă analiză în acest domeniu, cu reconfigurarea sistemului de finanţare şi clarificarea sistemului privat.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru investigaţiile şi analizele medicale. „Principiul alocării de fonduri este greşit, obligând bolnavul să caute mereu <fonduri disponibile>, iar dacă nu mai sunt fonduri, să caute o soluţie prin spitalizare de zi şi spitalizare continuă”, a declarat Rîmbu. El a mai spus că „în mod consecvent, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii faultează sectorul public la contractare şi favorizează sectorul privat, canalizând resursele publice către sectorul privat, în condiţiile în care sectorul privat nu îşi asumă nici o responsabilitate la cazurile cu risc medical major sau la cazuri cu cost de tratament mare, nu îşi asumă cheltuielile legate de asigurarea permanenţei, solicită plăţi suplimentare de la pacienţi prin diferite subterfugii şi portiţe legislative, serviciile medicale gratuite neexistând în realitate în sectorul privat, cu excepţia medicinei de familie. (...) Masterplanul ocoleşte elegant/cu bună ştiinţă acest subiect delicat, dar orice restructurare a sectorului public canalizează şi mai multe resurse financiare către sectorul privat”, a evidenţiat Vasile Rîmbu, care a mai spus că „pacientul nu trebuie pus pe drumuri pentru a-şi căuta sănătatea”, subiect deloc abordat de masterplanul ministerului.