Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Tiberius Brădăţan, îl acuză pe preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, „reprezentantul celor care în 2011 au închis la propriu un număr de 67 de spitale pe tot teritoriul ţării”, că „ a dus în derizoriu, prin declaraţii politice sforăitoare”, „un subiect de maximă importanţă”, anume Masterplanul Regional de Servicii de Sănătate – Regiunea Nord-Est, un document obligatoriu în vederea deblocării, accesării şi utilizării fondurilor structurale şi de investiţii în exerciţiul financiar următor al Uniunii Europene.
Dr. Brădăţan a declarat că, „spre deosebire de decizia unilaterală, luată pe genunchi, de colegii din PDL ai domnului Flutur, Ministerul Sănătăţii din guvernarea PSD va supune dezbaterii cu toţi factorii implicaţi, acest plan strategic elaborat de un grup de experţi independenţi şi prezentat prima dată în urmă cu 2 ani”.
Reprezentantul Ministerului Sănătăţii a afirmat că astăzi, la Iaşi, masterplanul va fi pus în discuţie în cadrul unei întâlniri tehnice de lucru, la care au fost invitaţi să participe conducători ai autorităţilor publice locale, manageri de spitale, reprezentanţi ai direcţiilor de sănătate publică şi ai caselor de asigurări de sănătate.
„Rolul acestei dezbateri nu este de a închide unităţi spitaliceşti, ci de a face o radiografie a situaţiei la zi şi de a se găsi împreună soluţii pentru eficientizarea activităţii din instituţiile pentru îngrijirea sănătăţii. Repet: Ministerul Sănătăţii nu va închide nici un spital. Numai autorităţile locale în subordinea cărora se află unităţile sanitare pot decide să facă acest lucru. Am mai făcut precizarea la începutul săptămânii în curs şi PSD a dat un comunicat în acest sens, dar preşedintele Flutur ori nu are capacitatea să înţeleagă, ori încearcă să închidă din nou spitale şi să arunce vina în curtea PSD”, a afirmat dr. Tiberius Brădăţan.
El a invitat toţi participaţii la întâlnirea de la Iaşi, inclusiv pe reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava, să dea dovadă „de responsabilitate şi corectitudine”, „factori ce pot contribui la luarea celor mai bune decizii pentru asigurarea unor servicii de sănătate de calitate acordate cetăţenilor”.