Colectarea selectivă a deşeurilor, taxele şi stabilirea rutelor de transport, cele mai mari probleme la deschiderea de urgenţă a depozitului de deşeuri de la Moara

Deschiderea depozitului de deşeuri de la Moara în regim de urgenţă ridică probleme serioase primarilor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Suceava. Acestea sunt cu atât mai mari cu cât trebuie rezolvate într-un interval de timp foarte scurt. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Suceava, din care fac parte toate UAT-urile din judeţ, s-a întrunit, ieri, în şedinţă extraordinară pentru analiza stării de fapt şi a stabili un set de măsuri imediate pentru a nu exista blocaje odată cu transportarea deşeurilor menajere din tot judeţul, la Moara. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că primul lucru care trebuie făcut este pregătirea şi instruirea populaţiei şi a agenţilor economici pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi le-a solicitat primarilor să demareze o campanie susţinută, în care să fie implicate şcolile, bisericile, consilierii locali şi judeţeni, ONG-urile şi orice altă structură care poate da o mână de ajutor în privinţa conştientizării oamenilor că deşeurile care nu sunt structurate pe categorii nu sunt primite în depozit. Preşedintele ADI, Viorel Seredenciuc, a explicat şi el necesitatea punerii în funcţiune de urgenţă a depozitului de la Moara, pe de o parte pentru că actualele depozite temporare au autorizaţia de mediu expirată şi sunt la capacitate maximă, iar pe de altă parte pentru că procesul de soluţionare a contestaţiilor la licitaţia de atribuire a contractului de operare poate să dureze şi doi ani, în condiţiile în care „toată lumea a contestat pe toată lumea”. În cazul acestui contract, cu o valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, operaţional pe o perioadă de 10 ani, s-a ajuns în absurda situaţie de a fi contestaţi şi ofertanţii de pe locul II sau III.

Primarii prezenţi au dorit să afle ce vor avea ei de făcut în actuala conjunctură, cu o legislaţie incomplet armonizată, cu o infrastructură deficitară şi sub presiunea timpului. Primarul de Fălticeni, Cătălin Coman, a solicitat cadrul juridic pentru rezilierea contractelor în curs cu actualii operatori de colectare şi transport şi organizarea activităţii în noile condiţii, fără licitaţie de atribuire şi cu alte costuri, apărând cheltuieli suplimentare de transport. De asemenea, staţiile de transfer de la Fălticeni şi Rădăuţi nu sunt realizate, ca urmare ei vor fi obligaţi să transporte gunoiul cu maşini de capacitate mai mică şi vor face mai multe transporturi. O altă problemă este cea a rutelor de transport pentru că drumurile cele mai scurte nu sunt şi cele mai bune, unele având chiar interdicţie pentru traficul greu. Totodată, taxa de salubritate ar trebui majorată prin hotărâre de consiliu local în majoritatea UAT-urilor pentru că acum va trebui să includă şi preţul pentru colectarea selectivă şi transport pe distanţe mai lungi. La depozitul de la Moara urmează să fie depozitate, într-o primă fază, deşeurile menajere din tot judeţul Suceava. Reprezentantul municipiului Vatra Dornei, Mircea Rusu, a ridicat problema depozitării deşeurilor din construcţii şi a costurilor de transport de la Vatra Dornei la Moara.

Pentru a transporta la Moara gunoiul din cele 5 depozite temporare ar fi nevoie de 25.000 de tiruri

Primarul din Gura Humorului, Marius Ursaciuc, a arătat că oraşul său şi încă vreo câteva localităţi nu au primit pubele în proiectul SMID, iar cele pe care le are, achiziţionate printr-un alt proiect cu finanţare europeană, au durata de viaţă expirată de doi ani şi nu mai sunt utilizabile. „Cum vom acoperi aceste creşteri de cost?”, a întrebat Ursaciuc. Primarul comunei Cornu Luncii, Gheorghe Fron, a vrut să ştie cum se va realiza în comunele foarte întinse colectarea la punct fix, cum vor veni  sătenii cu pubelele în locurile anume stabilite, când acum operatorul local face colectarea gunoiului de la poartă. De fapt, doar deşeurile reciclabile se vor colecta la punct fix, cele menajere rămân mai departe pe sistemul de colectare la poartă.

Primarul de Siret, Adrian Popoiu, a explicat că el a avut deja probleme cu Curtea de Conturi, care a interzis primăriei să colecteze taxa de salubrizare de la cetăţeni şi obligă la încheierea contractelor de salubritate direct între operatorul de salubritate şi cetăţean, fără administraţia locală ca intermediar. De asemenea, modificarea taxei de salubritate în timpul anului ar putea ridica alte probleme de legalitate.

În ceea ce priveşte actualele depozite temporare de deşeuri, toţi cei prezenţi au fost de acord că trebuie închise pe actualele amplasamente, în cadrul unui angajament între operatori şi Agenţia de Protecţia Mediului. Viorel Seredenciuc a argumentat în plus pentru această variantă arătând că pentru a transporta la Moara gunoiul din cele 5 depozite temporare ar fi nevoie de 25.000 de tiruri.

Gheorghe Flutur a făcut apel la calm şi la implicare: „Nu e un proiect uşor. Trebuie să fim solidari, să mergem umăr la umăr şi să facem sistemul funcţional”.