Judeţul Suceava are cel mai mare număr de copii izolaţi în şcoli speciale, după Bucureşti

Peste 1.600 de elevi suceveni cu cerinţe educaţionale speciale sunt izolaţi în şcoli speciale, judeţul nostru situându-se imediat după Bucureşti la acest capitol, potrivit unui studiu realizat de Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi.

În „Harta segregării”, Suceava figurează cu 1.686 de elevi în şcolile speciale, după Bucureşti, cu 2.862, înainte de Cluj (1.449 de elevi), Iaşi (1.313 elevi) şi Timiş (1.297).

La nivel naţional, potrivit studiului, 29.733 din cei 70.000 de elevi cu dizabilităţi din România sunt izolaţi în şcoli speciale, adică aproape 50%.

Nici pentru cei pentru care se încearcă integrarea în învăţământul de masă, situaţia nu este mai fericită.

Cei 1.347 de elevi suceveni cu cerinţe speciale care învaţă în şcoli de masă beneficiază doar de ajutorul a 9 profesori de sprijin, al căror rol este să desfăşoare activităţi de învăţare, stimulare, recuperare pentru elevii cu nevoi educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă. În medie, un profesor de sprijin are grijă de 150 de elevi, judeţul Suceava înregistrând cel mai mare deficit din ţară.

„Cu numai 1.385 de profesori de sprijin în toată ţara, chiar şi cei care învaţă în şcolile de masă nu beneficiază de sprijinul necesar. Cu un profesor de sprijin la 150 de elevi cu dizabilităţi, scor înregistrat în mai multe judeţe, nu reuşim să ne ridicăm nici la standardul minim pentru incluziunea copiilor cu dizabilităţi. Programa nu este adaptată, nu există accesibilizări şi tehnologii asistive, iar profesorii nu au beneficiat de pregătirea necesară gestionării acestor elevi”, se arată în studiul realizat de Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi.

Potrivit documentului, 93% dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC) din cele 42 de judeţe din România au raportat inexistenţa serviciilor de intervenţie timpurie pentru copiii cu dizabilităţi în comunitate.

De asemenea, în România, rata de angajare a persoanelor cu dizabilităţi este de 4,2%, România fiind ţara cu cea mai mică rată de angajare în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi din UE.

Cifrele prezentate vin în contextul în care, în ultimele zile, ministerul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a făcut o serie de declaraţii referitoare la segregarea elevilor cu dizabilităţi, declaraţii care întăresc prejudecăţile la adresa persoanelor cu dizabilităţi.

„Propunerea de a-i <împărţi pe cei cu dificultăţi de învăţare într-un loc> este discriminatorie şi segregaţionistă, deoarece reflectă convingerea doamnei ministru că, pornind de la criteriul dizabilităţii, elevii nu pot învăţa în aceeaşi clasă cu alţi colegi care nu au o dizabilitate. Conform doamnei ministru, dizabilitatea reprezintă un criteriu valid pentru separarea acestora într-o altă clasă, fapt ce se înscrie în definiţia discriminării prevăzută în O.G. 137/2000”, a arătat Mădălina Turza, preşedintele Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi.